Alunele zilnice: beneficiile și riscurile descoperite de un medic în studiu olandez

Cum ajută insulina corpul să stocheze glucoza?

Impactul consumului zilnic de nuci asupra creierului: ce arată noua cercetare olandeză

Un nou studiu condus în Olanda a scos la lumină o legătură interesantă între alimentație și sănătatea cerebrală.

Această constatare a fost obținută la un grup de adulți cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani, un segment demografic în care sănătatea cognitivă devine o prioritate.

Pentru a înțelege mai bine rezultatele, este util să reamintim câteva puncte-cheie. În primul rând, cantitatea administrată în experiment a fost de 60 de grame de nuci pe zi, o doză care a fost menținută constant pe parcursul a 16 săptămâni de studiu.

În al doilea rând, efectul asupra creierului nu a fost generalizat, ci s-a manifestat concret în regiuni asociate cu memoria, nu în întregul organ.

În al treilea rând, este important să înțelegem de ce insulina contează: pe lângă funcția sa cunoscută în reglarea nivelului zahărului din sânge, acest hormon joacă un rol critic în funcționarea creierului.

În sfârșit, o notă de prudență: cercetarea a inclus doar 31 de adulți sănătoși, ceea ce înseamnă că sunt necesare mai multe studii pentru a stabili dacă acest efect se traduce într-o îmbunătățire durabilă a cogniției sau într-o reducere a riscului de demență.

O gustare obișnuită, precum nucile, poate avea efecte care merg dincolo de simplu aport de proteine, fibre și grăsimi sănătoase. Echipa de cercetare de la Institutul de Nutriție și Cercetare Translațională în Metabolism (NUTRIM), parte a Centrului Medical al Universității din Maastricht, a analizat modul în care consumul regulat de nuci influențează Această analiză, publicată în 2026 în revista Food & Function, oferă indicii noi despre conexiunea dintre dietă și sănătatea creierului la persoanele în vârstă.

Deși rezultatele indică că anumite alimente pot influența mecanismele cerebrale, ele nu demonstrează că un singur aliment este suficient pentru a preveni pierderea cognitivă.

Cum funcționează insulina în creier

Insulina este recunoscută mai ales pentru modul în care ajută corpul să utilizeze și să stocheze glucoza, dar ea acționează și ca un semnal important la nivel cerebral. În interiorul creierului, acest hormon este implicat în procesele care asigură comunicarea între neuroni și susțin memoria și capacitatea de a învăța. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sensibilitatea creierului la insulină tinde să scadă. Această scădere a fost asociată atât cu probleme metabolice, cât și cu o slăbire a funcțiilor cognitive legate de vârstă.

Deși aceste legături sunt studiate și în contextul bolii Alzheimer, este important de subliniat că rezistența la insulină la nivel cerebral nu înseamnă automat apariția demenței, mecanismele fiind extrem de complexe.

Dr. Peter Joris, autor principal al studiului și profesor asociat la NUTRIM, a explicat că hormonul insulină susține memoria și alte procese cognitive în creier.

El a subliniat că, pe măsură ce vârsta avansează, creierul poate deveni mai puțin receptiv la acest hormon, o situație legată de declinul cognitiv. Această declarație a fost raportată de sursa Medical Xpress.

Ce s-a observat după patru luni de intervenție

Protocolul experimental a implicat 31 de adulți sănătoși care au consumat zilnic 60 de grame de nuci nesărate, prăjite în coajă, timp de 16 săptămâni.

Designul studiului a fost de tip randomizat, controlat și încrucișat, ceea ce înseamnă că fiecare participant a trecut prin ambele faze: una cu consum de nuci și una fără.

Pentru a măsura Această măsurătoare a fost efectuată prin rezonanță magnetică, utilizând tehnica de marcarea spinului arterial (ASL-MRI).

Ce nutrienți din nuci susțin sănătatea cerebrală!

Aceste zone includeau părți din girusul lingual, hipocampul, girusul parahipocampal, talamusul și girusul cingular posterior. Toate aceste structuri sunt implicate în procese cognitive, procesarea informațiilor vizuale și, mai ales, în formarea și consolidarea amintirilor, unde hipocampul joacă un rol central.

Este esențial de precizat că cercetătorii au observat o modificare a Dr.

Joris a afirmat că consumul zilnic de nuci a influențat în mod benefic receptivitatea la insulină în regiunile cerebrale legate de memorie la adulții în vârstă.

Ipoteza este că această modificare ar putea explica efectele cognitive observate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest lucru.

Nucile conțin o gamă largă de nutrienți care pot contribui la rezultatele raportate. Printre aceștia se numără grăsimile nesaturate, proteinele vegetale, fibrele, vitaminele, mineralele și diverse substanțe bioactive.

Un compus deosebit este L-arginina, un aminoacid prezent în cantități semnificative în nuci. Corpul poate folosi acest aminoacid pentru a produce oxid nitric, o moleculă esențială pentru dilatarea vaselor de sânge și, implicit, pentru o bună circulație. O circulație adecvată este vitală pentru creier, care necesită un flux constant de oxigen și nutrienți.

Deși L-arginina este un candidat posibil pentru efectele observate, studiul nu demonstrează că ea este singura responsabilă; efectul provine probabil din combinația mai multor nutrienți și din interacțiunea dintre ei.

În plus, prezența proteinelor și fibrelor face din nuci o opțiune nutritivă care poate înlocui produsele cu mult zahăr adăugat sau grăsimi saturate, contribuind la sațietate.

Context mai larg: studii anterioare

Aceste descoperiri se încadrează într-o serie de cercetări ale echipei din Maastricht. Un studiu anterior, publicat în 2025 în revista Clinical Nutrition, a arătat că aceeași intervenție de 16 săptămâni a dus la o creștere de 3,6% a fluxului sanguin cerebral global și la o îmbunătățire de 5,8% a memoriei verbale.

Fluxul sanguin cerebral măsoară cantitatea de sânge care circulă prin țesutul cerebral, asigurând oxigenul și nutrienții pentru activitatea neuronală. Memoria verbală, pe deasemenea, se referă la abilitatea de a reține și de a recupera informații prezentate prin cuvinte. Deși aceste date din 2025 oferă un context suplimentar, ele nu trebuie confundate cu studiul din 2026, deoarece cele două analize măsoară aspecte diferite.

Nici una dintre ele nu dovedește că nucile previn demența sau că efectele persistă după oprirea consumului.

Recomandări practice și limitări

În timpul studiului, participanții au primit porții predozate de nuci prăjite în coajă, pe care le-au putut consuma fie dimineața, fie după-amiaza, fie le-au împărțit pe parcursul zilei. În faza de control, nu au primit nuci. Cantitatea de 60 de grame pe zi este doar protocolul cercetării, nu o prescriere universală. Deoarece nucile sunt foarte dense caloric, dimensiunea porției potrivite variază în funcție de necesarul energetic al fiecărei persoane și de restul dietei.

Varianta nesărată este de preferat pentru a limita aportul de sodiu. Este crucial de menționat că persoanele cu alergie la nuci trebuie să le evite cu totul, deoarece pot declanșa reacții severe.

Cercetarea a fost condusă de Lucia Kerkhof, doctorandă la Centrul Medical al Universității din Maastricht, sub supravegherea lui Peter Joris.

Finanțarea a provenit de la Fundația The Peanut Institute, deși, conform declarației echipei, finanțatorul nu a intervenit în designul studiului, în colectarea datelor, în interpretarea rezultatelor sau în scrierea manuscrisului.

Sursele citate includ lucrarea lui Lucia Kerkhof și colaboratorii, publicată în Food & Function în 2026, cu DOI: 10.1039/d6fo03208g.