Antibioticele și microbiomul intestinal: adevărul despre eficacitatea probioticelor

Ce fac antibioticele?

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai importante inovații ale medicinei moderne, salvând anual milioane de vieți. Totuși, modul lor de acțiune, care nu face distincție între bacteriile dăunătoare și cele benefice, poate provoca efecte adverse semnificative în tractul digestiv.

Impactul asupra florei intestinale

Când ajung în intestin, antibioticele atacă agenții patogeni, dar distrug simultan și bacteriile utile. Aceste ultime sunt esențiale pentru menținerea echilibrului imun și pentru funcționarea corectă a sistemului digestiv. Gastroenterologul Trisha Pasricha, colaborator al The Washington Post, subliniază că disfuncțiile nu provin doar din schimbarea proporțiilor bacteriene. Unele antibiotice interacționează direct cu receptorii din tractul gastrointestinal; de exemplu, azitromicina acționează ca agonist al receptorilor motilieni, intensificând mișcările peristaltice și declanșând dureri abdominale, greață sau diaree. Pasricha avertizează că, în unele cazuri, afecțiunile digestive cronice care apar după tratament nu sunt cauzate direct de medicament: până la 25% dintre pacienții cu infecții bacteriene intestinale pot dezvolta ulterior sindromul de intestin iritabil post-infecțios.

Recuperarea microbiomului

Microbiomul are o reziliență notabilă, însă viteza cu care se restabilește depinde de predispoziții genetice, starea generală a pacientului și de clasa antibioticului utilizat. Studiile arată că antibioticele cu spectru larg pot modifica structura microbiomului timp de câțiva ani, conform unui studiu extins publicat în Nature Medicine pe o grupă de 15.000 de subiecți. În schimb, pentru medicamentele de uz curent, precum amoxicilina sau azitromicina, flora se restabilește mult mai repede, iar efectele nedorite sunt de obicei ușoare și trecătoare. Pacienții cu sistem imunitar slăbit sau cei care iau pe termen lung inhibitori de pompă de protoni au un risc mai mare de dezbalanțare severă și sunt mai expuși la infecții secundare cu Clostridioides difficile.

Mulți medici prescriu probiotice împreună cu antibiotice, dar dovezile științifice recente arată că beneficiul este mai limitat decât se credea odată. O meta-analiză din 2023 indică un impact modest al probioticelor luate în paralel cu antibioticul. Mai mult, un studiu din 2018 sugerează că administrarea probioticelor după tratament poate încetini revenirea naturală a florei intestinale, comparativ cu recuperarea spontană. Pe de altă parte, o cercetare publicată în JAMA arată că probioticele pot reduce cu până la 42% frecvența diareei cauzate de antibiotice.

Probioticele: mit sau realitate?

Prof. Univ. Dr. Gabriel Popescu, medic primar la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, consideră că asocierea automată a oricărui antibiotic cu un probiotic nu are bază științifică solidă. El afirmă: „Recomandarea pe scară largă – orice antibiotic cu un probiotic – nu are nicio justificare, după părerea mea. De multe ori, nu facem decât să oferim alte bacterii pe care antibioticul să le distrugă. Ghidurile internaționale menționează un posibil beneficiu doar pentru persoanele cu risc crescut de perturbare, dar și acolo recomandările rămân nesigure.”

Expertul spune ce trebuie

În loc de a recurge la suplimente nejustificate, experții propun sprijinirea florei intestinale prin alimentație sigură. Consumul de produse lactate fermentate natural, precum chefir, iaurt, sana sau lapte bătut, alături de legume murate în saramură sau kimchi, aduce un aport direct de bacterii lactice și acizi grași cu lanț scurt. O dietă bogată în fibre prebiotice din legume, leguminoase (fasole, linte, năut), fructe și suplimente de psyllium oferă hrana necesară germenilor utili, stimulează diversitatea microbiană și accelerează vindecarea mucoasei intestinale.

Ce putem face în schimb?

Antibioticele rămân un instrument esențial în lupta împotriva infecțiilor, însă trebuie utilizate cu prudență, știind că pot perturba echilibrul microbiomului intestinal. Probioticele nu sunt un remediu universal și pot chiar încetini recuperarea în anumite cazuri. O dietă echilibrată, bogată în lactate fermentate și fibre prebiotice, reprezintă cea mai bună modalitate de a susține flora intestinală și de a preveni complicațiile post-antibiotice.