Cercetările privind hormonii care reglează apetitul, favorite la Premiul Nobel pentru Medicină

Cine va câștiga prestigiosul premiu în acest sector?

Sezonul anual al distinselor distincții Nobel se deschide oficial în ziua de luni, cu anunțarea câștigătorului pentru domeniul medicinei, eveniment care marchează începutul ceremoniilor de premiere pentru toate cele șase categorii. Conform informațiilor furnizate de agenția de presă AFP, atenția specialiștilor și a publicului este concentrată în mod predominant asupra studiilor dedicate hormonilor responsabili cu reglarea apetitului, aceștia fiind considerați favoriții pentru a primi recunoașterea supremă.

Toți laureații, pentru fizică, chimie, literatură, pace și economie, vor fi făcuți publici în intervalul cuprins între 5 și 12 octombrie.

Proclamarea câștigătorului din medicina are loc luni, la ora locală 11:30 (09:30 GMT), iar analiștii sugerează că premiul ar putea fi atribuit cercetărilor care au pavat drumul către apariția pastilelor moderne de slăbire, precum Ozempic și Mounjaro.

Acestea ar putea include investigațiile asupra microflorei intestinale, identificarea hormonilor care controlează senzația de sațietate și a foamei, sau studiile privind hormonul secretat de intestin după consumul alimentelor, care trimite semnale de sațietate. Acesta este cunoscut sub denumirea de „peptida de tip glucagon 1” (GLP-1), o substanță imitată de medicamentele menționate anterior.

David Pendlebury, responsabilul companiei Clarivate, o firmă de analiză a datelor care anticipatează potențialii laureați bazându-se pe numărul de citări ale publicațiilor lor, estimează că este foarte probabil ca un premiu Nobel să recunoască una dintre aceste direcții de cercetare.

El explică faptul că ar plasa GLP-1 pe primul loc în clasament, exclusiv datorită impactului clinic uriaș pe care l-a avut la nivel global.

Deși numeroși oameni de știință au adus contribuții semnificative în acest sector, trei nume revin constant în discuții: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst și chimista americană, născută în fosta Iugoslavie, Svetlana Mojsov. În situația în care Comitetul Nobel ar opta pentru o altă direcție, ar putea fi premiate cercetările privind celulele stem, care explorează mecanismele prin care pielea se regenerează și se vindecă.

Biologul celular american Elaine Fuchs și colegul său britanic Fiona Watt sunt considerați pionieri în acest domeniu, conform afirmațiilor jurnalistei specializate în știință de la radioul public suedez SR, Annika Astman.

Ea subliniază că lucrările lor au transformat fundamental modul în care înțelegem reînnoirea și menținerea sănătății țesuturilor.

Distincția ar putea, de asemenea, să revină unei noi tehnici de imagistică, tomografia în coerență optică, o metodă neinvazivă. Un alt câmp care ar putea capta interesul comitetului de medicină îl constituie receptorii de adeziune ai sistemului imunitar, identificați de imunologul american Timothy Springer.

Marți se află câștigătorul la fizică!

Acești receptori funcționează ca niște „gheare moleculare” aflate pe suprafața celulelor imunitare, facilitând atașarea lor de vasele de sânge, penetrarea în țesuturi și atingerea focarelor de infecție.

Ei sunt cruciali pentru orientarea Totuși, premiul ar putea, totuși, să onoreze studiile despre cancerul de sân sau secvențierea ADN, instrumente vitale în combaterea coronavirusului.

Premiul Nobel pentru fizică va fi anunțat marți, imediat după cel pentru medicină, iar miercuri va fi rândul celui pentru chimie.

Câștigătorul pentru literatură va fi dezvăluit joi.

Unii observatori cred că Academia Suedeză, după ce anul trecut l-a distins pe scriitorul maghiar Laszlo Krasznahorkai, ar putea acorda distincția unei femei scriitoare, posibil din America Latină.

Scriitoarea argentiniană Samanta Schweblin, în vârstă de 48 de ani, ar putea fi una dintre candidatele probabile, conform opiniei criticului literar Lina Kalmteg.

Alte nume care apar frecvent în speculații includ scriitoarea americană din Antigua, Jamaica Kincaid, autoarea chineză Can Xue, australienii Gerald Murnane și Alexis Wright, americanul Thomas Pynchon și scriitoarea mexicană Cristina Rivera Garza.

Cel mai așteptat eveniment este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace, proclamat vineri la Oslo. În acest an, juriul ar putea selecta un laureat care să beneficieze de un consens larg, în urma controverselor generate de laureata din 2025, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, care i-a înmânat medalia președintelui american Donald Trump, acesta din urmă având o campanie intensă, dar nesatisfăcutoare, pentru a obține distincția, notează AFP.

Kristian Berg Harpviken, secretarul Comitetului Nobel, a recunoscut pentru AFP că „întotdeauna există mult lobby, ba chiar încercări de a exercita presiuni”, adăugând că „suntem foarte obișnuiți cu asta”.

Printre candidații potențiali se numără un premiu comun acordat organizației Save the Children (Salvați Copiii) și lui Mykola Kouleba, un apărător ucrainean al drepturilor copilului care luptă pentru repatrierea în Ucraina a copiilor duse ilegal în Rusia din teritoriile ocupate. Sunt menționate, de asemenea, Saloanele de Premiul Nobel pentru Economie va încheia sezonul premiilor Nobel, la data de 12 octombrie.