Costul uriaș al ignorării dovezilor științifice în sănătatea publică

Cum a folosit Orlowski exemplul Poloniei pentru evoluția economică?

Nota de plată a ignoranței: De ce ne costă scump disprețul față de știința medicală

Atunci când vine vorba despre măsurile adoptate în sectorul sanitar, autoritățile calculează de regulă doar implicațiile financiare directe, incluzând aici fondurile alocate tratamentelor, terapiilor preventive și implementării noilor reglementări. Totuși, nota de plată ascunsă a lipsei de reacție este rareori evaluată corect la adevărata sa amploare. Aceste aspecte au constituit nucleul dezbaterilor din cadrul conferinței intitulate Ce pierdem?

Costul pentru sănătate și economie al ignorării dovezilor științifice, o sesiune specială găzduită de cea de-a 9-a ediție a summitului internațional No Smoke (The Tobacco Harm Reduction Summit), desfășurat în capitala Greciei, Atena.

Specialiști de renume în domeniul politicilor sanitare și al macroeconomiei s-au reunit pentru a examina efectele nocive pe care le produce refuzul de a lua în considerare datele fundamentate științific, subliniind consecințele nefaste asupra sistemelor medicale, a randamentului muncii, a vistieriei statului și a progresului economic general.

Concluzia incontestabilă a reuniunii a fost aceea că riscurile comportamentale ce pot fi evitate nu lasă urme doar în statisticile privitoare la starea de sănătate a populației. Ele erodează în egală măsură nivelul de trai, amplifică efortul bugetar al statului, frânează competitivitatea economică și știrbesc coeziunea socială.

La această masă rotundă, reputatul profesor de medicină și sănătate publică Andrzej Fal, de la Universitatea „Cardinal Stefan Wyszyński” (UKSW) din Varșovia, alături de economistul și specialistul în macroeconomie Witold Orlowski, afiliat la Universitatea Vistula din aceeași capitală poloneză, au demonstrat că fenomenul fumatului exercită presiuni financiare colosale care depășesc cu mult granițele spitalelor și ale clinicilor, lovind direct în eficiența angajaților, dinamica pieței muncii și echilibrul pe termen lung al banului public.

Analizând această ecuație complexă, profesorul Witold Orlowski a subliniat că, deși comercializarea produselor din tutun aduce încasări considerabile la buget pe termen scurt, acest câștig aparent este anulat de povara cheltuielilor medicale directe și de prăbușirea productivității. Specialistul a detaliat că pierderea netă suferită de finanțele statului depășește de mai multe ori suma totală a taxelor colectate de la consumatori.

Pentru a ilustra evoluția economică, Orlowski a adus în discuție exemplul Poloniei.

În anul 2004, la momentul aderării la Uniunea Europeană, Produsul Intern Brut al Poloniei era de 2,5 ori mai mic decât cel înregistrat de Regatul Unit.

Astăzi, ecartul s-a redus dramatic, statul est-european apropiindu-se rapid de nivelul britanic și reușind recent chiar să depășească Japonia.

Care este soluția propusă de președintele Societății de Sănătate Publică?

Plasându-se alături de Irlanda, Polonia s-a remarcat ca fiind economia cu cel mai dinamic ritm de creștere de pe continentul european de-a lungul ultimilor 30 de ani.

Cu toate acestea, indicatorii macroeconomici nu reflectă în totalitate nivelul real al mulțumirii cetățenilor, a nuanțat expertul în economie. Conform statisticilor culese în ultimii doi ani, teama de boală rămâne cel mai mare motiv de îngrijorare pentru polonezi. În pofida saltului economic uriaș, structurile statului au eșuat în misiunea de a genera performanțe notabile în materie de sănătate publică sau de a crește gradul de mulțumire a bolnavilor.

Societatea poloneză traversează un proces accelerat de îmbătrânire demografică, având o pondere tot mai mare a cetățenilor ajunși la vârsta pensionării, ceea ce presupune alocări bugetare sporite pentru sectorul sanitar, în timp ce segmentul populației active se restrânge constant. La această provocare structurală se adaugă deciziile individuale nocive, cum este viciul fumatului, care subminează deliberat sănătatea personală.

Dacă în anul 1990 peste jumătate dintre adulții polonezi fumau regulat, astăzi proporția a coborât până la aproximativ 27%, situându-se însă în continuare deasupra mediei comunitare europene.

Luând cu cuvântul, profesorul Andrzej Fal a punctat că, dacă adunăm la un sol total cheltuielile medicale directe și declinul productivității cauzat de incapacitatea de muncă a celor bolnavi, devine evident că taxele colectate de pe urma industriei tutunului sunt insuficiente pentru a acoperi daunele produse economiei. În viziunea sa, mitul potrivit căruia accizele și impozitele colectate ar compensa pagubele sociale și sanitare este contrazis în mod brutal de realitatea cifrelor.

Soluția, în opinia președintelui Societății de Sănătate Publică din Polonia, constă într-o implicare mult mai activă a autorităților locale, argumentând că aparatul guvernamental central nu va reuși niciodată să manifeste aceeași apropiere față de problemele reale ale cetățenilor. Rolul puterii centrale, exercitat la nivel parlamentar, ar trebui să se limiteze la stabilirea unor standarde legislative stricte, cum ar fi impunerea unei obligații legale pentru primării și consiliile locale de a direcționa minim 6% din fondurile proprii exclusiv către programe de prevenție.

Din nefericire, a remarcat cu regret profesorul Fal, majoritatea decidenților politici și a analiștilor economici continuă să trateze sumele alocate prevenirii bolilor ca pe simple cheltuieli pierdute, refuzând să le perceapă drept investiții strategice. O investiție generează profituri în viitor, pe când o cheltuială curentă reprezintă o sumă de bani din care nu vei mai recupera niciodată nimic.

Completând această perspectivă, profesorul Witold Orlowski a atras atenția asupra unei dificultăți psihologice și administrative majore: în timp ce veniturile aduse de taxe sunt imediate și vizibile instantaneu în conturile statului, roadele economice ale unei națiuni sănătoase se culeg abia după mulți ani. Din acest motiv, fondurile publice trebuie orientate cu o viziune strategică spre strategii dovedite de combatere și descurajare a fumatului.

Încheierea dezbaterii a adus un consens clar: factura ignorării dovezilor științifice nu se limitează doar la indici clinici precari, ci se traduce în mii de ani de existență curmați prematur, o eficiență redusă a muncii, presiuni copleșitoare asupra finanțelor publice și șanse economice irosite cu desăvârșire. Trebuie să trecem imediat la fapte valorificând cunoștințele pe care deja le deținem, iar în zonele unde persistă încă necunoscute, să sprijinim ferm cercetarea științifică pentru a lămuri orice dubiu, a concluzionat profesorul Andrzej Fal.