Fertilitatea și sănătatea intimă în tratamentul oncologic: discuții esențiale de la început

De ce trebuie să vorbim despre intimitate?

În data de 14 octombrie 2026 a avut loc webinarul OncoTIM, dedicat temei „Sănătatea ginecologică înainte, în timpul și după tratamentul oncologic”. În cadrul evenimentului, Dr.

Ioana Luca, specialistă în oncologie medicală, a adus în discuție subiecte adesea lăsate deoparte în consultațiile de rutină: planificarea familială, contracepția, viața de cuplu, monitorizarea post‑terapie și semnalele de alarmă ce necesită intervenția medicului.

Ce gânduri trec prin mintea pacientei?

Imediat după diagnostic, prioritatea pare să fie alegerea protocolului terapeutic – ce medicamente, când să înceapă și cum se monitorizează tratamentul.

Însă, în spatele acestei urgențe clinice, femeile se întreabă dacă maternitatea rămâne o opţiune, ce se va întâmpla cu ciclul menstrual și cum va evolua intimitatea în relaţia de cuplu.

De ce este crucială consilierea de fertilitate?

Specialiştii subliniază că evaluarea fertilităţii trebuie făcută înainte de prima doză de medicament, chiar dacă pacienta nu are în plan să întemeieze o familie în curând. Planificarea pe termen lung este, de fapt, un act de prudenţă medicală. Dr. Luca insistă ca consultul de oncofertilitate să fie finalizat înainte de orice tratament cu potenţial riscant.

Chiar şi în cazurile de ezitare, discuţia despre opţiuni – inclusiv conservarea fragmentelor de ţesut ovarian – este obligatorie.

Cum afectează chimioterapia reproducerea?

Kemioterapia poate determina oprirea temporară sau permanentă a menstruaţiei, bufeuri și o menopauză farmacologică.

Deteriorarea funcţiei ovariene este frecventă, dar nu întotdeauna ireversibilă.

De ce trebuie să continuăm contracepţia?

În oncologia mamară, terapiile endocrine reduc nivelurile de estrogen, un efect dorit pentru controlul bolii, dar care provoacă uscăciune vaginală și disconfort la actul sexual, schimbând dinamica relaţiei de cuplu.

Radioterapia, la rândul său, poate afecta elasticitatea țesuturilor locale, provocând iritații și risc de pierdere a fertilităţii.

Ce semne trebuie să urmărească pacienta?

Chiar şi sub tratament, metodele de barieră sau hormonale rămân esenţiale.

Stresul indus de chimioterapie poate altera materialul genetic nu doar în gonade, ci și în celulele care ar putea fi transmise embrionului. Astfel, prevenirea sarcinilor nedorite sau cu risc crescut devine o responsabilitate comună, cu accent pe pacienţii feminine.

De ce să ne gândim la HPV și leziunile cervicale?

Orice sângerare atipică (între cicluri, în menopauză sau post‑coitală), secreţii neobișnuite sau dureri pelvine persistente trebuie raportate imediat medicului. În România, candidoza și infecțiile urinare sunt probleme recurente la femei și nu trebuie subestimate; ele cer o evaluare ginecologică rapidă, chiar dacă istoricul de screening este negativ.

Screeningul se adresează persoanelor asimptomatice, în timp ce diagnosticul activ apare la apariţia simptomelor sau a suspiciunii clinice.

Ce paşi trebuie să facă pacientele?

Webinarul a abordat și infecţia cu HPV și leziunile precanceroase cervicale.

Dr. Luca a pledat pentru extinderea screeningului viral începând cu vârsta de 18‑19 ani, diferenţiind clar între HSIL și CIN. Această abordare holistică confirmă că sănătatea intimă este parte integrantă a calităţii vieţii persoanelor care luptă cu cancerul, nu o simplă notă de subsol.