Inteligenta artificială transformă vizita la dentist

Cum a schimbat tehnologia digitală experiența pacientului?

Revoluția digitală în dentitățile românești și internaționale

Tehnologia digitală a schimbat fundamental modul în care se oferă îngrijirea dentară.

Ce era o procedură lungă, cu mai multe vizite și așteptare îndelungată, devine acum un proces rapid, precis și confortabil pentru pacient. Această transformare este numită „Stomatologia 4.0” de către specialiștii din domeniu. La Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, patru experti internaționali au prezentat cele mai recente avansuri.

Ei subliniau un punct comun: deși tehnologia preia tot mai multe sarcini de execuție, decizia finală aparține exclusiv medicului.

Dimensiunea problemei și piața AI

Scara problemei este enormă.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că circa 3,5 miliarde de persoane în lume sufăr de afecțiuni orale, iar caria netratată rămâne problema de sănătate cea mai răspândită.

În acest context, piața inteligenței artificiale aplicate în stomatologie a atins în 2025 o valoare de aproximativ 1,3 miliarde de dolari. Conform proiecțiilor Grand View Research, această piață ar putea crește de cinci ori până în anul 2033. Această creștere reflectă cererea crescândă pentru soluții digitale în sănătatea dentară.

Robotul care pregătește dinții pentru fațete

Dr. Giorgi Iliev, din Bulgaria, a prezentat una dintre cele mai așteptate intervenții la Congres. El face parte din echipa care a creat un robot capabil să pregătească autonom dinții pentru fațetele din ceramică. Pe tot parcursul procedurii, medicul nu atinge direct gura pacientului.

Nu mai vorbim de o simplă evoluție, ci de o revoluție, deoarece putem integra în tratament prepararea robotică a dinților.

Un studiu publicat în august demonstrează că robotul este de cinci ori mai precis decât mâna umană, a explicat dr.

Traiectoria mișcărilor robotului este calculată de un software specializat. Acest lucru permite ca fațetele să fie fabricate în laborator înainte ca pacientul să ajungă la cabinet.

Astfel se elimină necesitatea de a lua amprentă și cele două-trei săptămâni de așteptare. Potrivit dr. Iliev, precizia lucrărilor este de aproximativ 50 de microni, o valoare de două ori peste limita acceptată clinic.

Robotul „simte” suprafața materialului de pe dinte și reglează presiunea în consecință, ceea ce face tratamentul mai puțin invaziv și păstrează mai mult smalț.

Când pacientul ajunge la cabinet, fațetele sunt deja gata.

El se așază pe scaun, robotul efectuează prepararea în aproximativ 30 de minute, iar apoi fațetele pot fi cimentate imediat. Întreaga procedură se desfășoară într-o singură vizită. Robotul nu va înlocui medicul stomatolog.

Noi rămânem cei care examinăm pacientul, luăm deciziile și elaborăm planul de tratament, a subliniat el.

Proiectarea zâmbetului din confortul casei

Procesul de schimbare începe chiar de pe telefonul pacientului. Aplicația gratuită Hi Smiley, de exemplu, funcționează ca un joc interactiv. Utilizatorul își face un selfie și primește imediat o propunere pentru un nou zâmbet, pe care o poate personaliza după preferințe: un aspect mai tânăr sau mai matur, dinți mai albi sau mai naturali.

Rezultatul este vizualizat în 3D, suprapus pe propria față a utilizatorului.

Pacientul face un selfie acasă, iar software-ul generează instantaneu un design al viitorului zâmbet.

Apoi poate merge la medic și să-i spună: «Iată proiectul meu, asta vreau să obțin», a menționat dr.

Echilibrul dintre estetică și funcționalitate

Prof. dr. Smaranda Buduru, care predă ocluzologie la Cluj din 1997, a subliniat că un zâmbet estetic trebuie să fie, înainte de orice, și funcțional.

Colaborez strâns cu pacienții mei, dar nu cred că pacientul cunoaște tot ce ar trebui să știe, și nu cred că noi, medicii, trebuie să fim doar executanții dorințelor lor.

Sunt lucrările realizate digital neapărat superioare și mai rezistente?

Un tratament e ca construcția unei case: am nevoie de un proiect înainte și vreau să-l văd în 3D.

Dar dinții trebuie să funcționeze corect când mestecăm și vorbim, iar estetica și funcția nu pot fi separate, a afirmat prof.

dr. Smaranda Buduru, șefa disciplinei de Ocluzie Dentară din cadrul Catedrei de Protetică Dentară a Facultății de Medicină Dentară, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Pentru a îmbina aceste două aspecte, prof.

dr. Buduru lucrează cu SmileCloud, o platformă dezvoltată în România și utilizată acum la nivel global. Mișcările reale ale maxilarului, înregistrate cu aparatură specializată, sunt integrate direct în designul zâmbetului.

Pornind de la doar 1-2 fotografii, inteligența artificială poate genera chiar un clip scurt în care pacientul apare vorbind și zâmbind cu noii dinți.

Performanța clinică a materialelor noi

Sunt lucrările realizate digital neapărat superioare și mai rezistente?

Prof. Khaled Ahmed, de la Universitatea din Melbourne, a abordat această întrebare în prezentarea sa despre performanța clinică a restaurărilor dentare moderne.

Sistemele CAD-CAM oferă pacientului beneficii concrete, a explicat el.

Tratamentele devin personalizate și mai precise, confortul crește, numărul de vizite la cabinet scade, iar în anumite cazuri lucrarea se finalizează într-o singură ședință. Fluxul digital facilită obținerea unor restaurări bine adaptate, care arată și funcționează mai eficient.

Medicii au astăzi la dispoziție o gamă tot mai largă de materiale pentru coroane, fațete și alte lucrări, incluzând ceramică, zirconiu și compozite de ultimă generație. Fiecare material are punctele sale de putere în privința esteticii, rezistenței sau indicațiilor clinice, iar un material universal pentru orice situație nu există. Dr. Ahmed a atras atenția asupra faptului că, pentru multe dintre materialele noi, nu există încă suficiente studii care să demonstreze rezistența lor în timp.

Datele disponibile sugerează că unele coroane ceramice realizate digital pot avea o durată mai scurtă decât cele fabricate prin metode clasice. Alte materiale noi au arătat rezultate foarte bune după doi ani, dar este necesară o urmărire pe termen mai lung pentru a confirma aceste rezultate. Pentru pacient, acest lucru înseamnă că nu contează doar tehnologia de fabricație, ci și alegerea materialului potrivit pentru cazul specific.

La fel de esențiale sunt respectarea etapelor de tratament, fixarea corectă a lucrării și adaptarea ei la mușcătură. La final, dr. Ahmed a prezentat Block to Bite, un instrument digital care sprijină medicii în alegerea materialelor bazate pe dovezi științifice.

Diagnostic rapid și planificare accelerată

Prof. Reinhilde Jacobs, președinta Digital Dentistry Society, conduce la Leuven o echipă multidisciplinară care lucrează din 2018 la instrumente de inteligență artificială pentru diagnostic și planificare. Pornind de la o singură radiografie panoramică, sistemele dezvoltate de echipa ei generează în aproximativ 30 de secunde un raport detaliat despre starea dinților, lucrările existente și eventualele leziuni.

Acest raport este apoi verificat și aprobat de medic. Medicul stomatolog vede rezultatul sub forma unui sistem de semafor. Verde indică că pacientul poate pleca acasă, portocaliu semnifică necesitatea de investigații suplimentare, iar roșu înseamnă trimiterea imediată la un specialist.

Cu sprijinul inteligenței artificiale, planificarea unor intervenții complexe, care dura anterior câteva ore, se realizează acum în aproximativ un minut, cu aceeași precizie. Canalele cu filete nervoase, adesea ușor de scăpat din vedere pe imagini, devin vizibile, iar riscul de leziuni ireversibile la inserarea implanturilor scade semnificativ. Într-un studiu al echipei, jumătate dintre medici nu au reușit să identifice care coroană fusese proiectată de inteligența artificială și care de un specialist. Nu folosim inteligența artificială ca să fie superioară nouă.

O folosim pentru că ne economisește timp și ne permite să ne concentrem pe ceea ce contează cu adevărat: planul de tratament.

Inteligența artificială este asistentul nostru, nu o înlocuire, a explicat prof.

Prof. Jacobs a avertizat totuși că nu orice sistem de inteligență artificială este potrivit pentru utilizare medicală.

Inteligența artificială pe care o găsim pe Instagram sau la Google nu poate fi folosită în medicină.

Acolo, sistemul confundă un chihuahua cu o brioșă sau un ciobănesc unguresc cu un mop. În stomatologie nu ne permitem astfel de erori. De aceea, sistemul nostru trebuie să treacă printr-o etapă de învățare, mai întâi la grădiniță, apoi în școala primară.

Avem nevoie de specialiști care să-l antreneze corect. Altfel, inteligența artificială începe să «halucineze», a detaliat ea.

Jacobs a recunoscut deschis și limitele actuale. De exemplu, inteligența artificială nu este încă suficient de avansată pentru a detecta cu precizie cariile incipiente. Tot despre prudență a vorbit și prof.

Buduru: Inteligența artificială propune, dar decizia finală rămâne a medicului, atât în privința datelor, cât și a responsabilității. Trebuie să existe legi care să stabilească cine răspunde, la final, atunci când folosim un robot sau o aplicație de inteligență artificială. Este misiunea și datoria noastră, prin cercetare științifică, să validăm sistemele de inteligență artificială.

Sunt complet optimistă, dar trebuie să păstrăm un echilibru între entuziasmul excesiv față de inteligența artificială și respingerea ei totală.