Lideri mondiali ai longevității la București: Harvard, CNIO și KAUST în dialog despre îmbătrânire

Printre interogările centrale pe care le vor aborda specialiștii se numără

Lideri ai cercetării globale privind longevitatea se vor reunește în București pentru a discuta cele mai noi descoperiri privind modul în care putem prelungi nu doar viața, ci și perioada sănătoasă a existenței. Evenimentul va avea loc pe 24 septembrie 2026 la Biblioteca Națională a României și reprezintă a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în colaborare cu International Longevity Alliance și VETEK Association.

Sub titlul „Din știință în practică medicală”, această ediție concentrează atenția pe healthspan – noțiunea care se referă la durata vieții petrecă în stare de sănătate bună și funcționalitate, fără debilitări majore asociate vârstei.

Printre interogările centrale pe care le vor aborda specialiștii se numără: ce informații conține ADN-ul despre procesul de învecire? Este posibilă recuperarea unei fenotipuri cellulare mai juvenile la celulele învechite? Ce contribuție au structurile precum telomerii, mecanismele epigenetice sau abordajele medicinei regenerativă în extinderea vârstei de sănătate? Aceste întrebări, considerate astăzi la frontieră cercetării internaționale, vor găsi Printre invitații de seamă, dr. Maria Blasco, biolog molecular și conducător al Grupului de Telomeri și Telomerază de la Centrul Național pentru Cercetarea Cancerului din Spania, este recunoscută ca una dintre autoritățile majore în biologia învecirii. Coautoare a lucrării seminale „The Hallmarks of Aging”, ea a dedicat peste douăzeci de ani studiului telomerilor – structurile protejoare la capăturile cromozomilor – analizând implicațiile lor în senescence celulară, regenerarea țesuturilor și apariția bolilor legate de vârstă.

Cercetările ei au contribuit semnificativ la înțelegerea modului în care accelerația scurgerii telomerilor corelizează cu degenerarea tisulară și vulnerabilitatea la patologii asociate vârstei.

Un alt contributoriu de seamă este Anton Kulaga

De la Harvard Medical School, Patrick Paine, cercetător specializat în reprogramarea celulară parțială, prezintă rezultatele unui studiu în care a reușit să inducă la celulele umane învechite un profil molecular similăr celui observat la celulele mai tinere – fără ca acestea să pierdă identitatea de tip sau funcționalitatea specifică. Această abordare, care evită dediferenciarea completă, reprezintă o direcție promетоză în cercetarea rajeunirii biologice, oferind posibilitatea de a reînnoi funcțiile cellulare prin intervenții cible și reversible.

Prof. Valerio Orlando, de la King Abdullah University of Science and Technology (KAUST), este recunoscut ca un pionier în domeniul epigeneticii moderne. Lucrările sale explorează funcția „repeatomului” – o zonă a genomului bogată în secvențe repetate – care pare să joace un rol regulatoare în procesele de învecire și regenerare țesutuală. Echipa sa a generat inovații brevetate privind stimularea formării și consolidării țesutului osos, deschidând noi perspective în tratarea osteoporoză și alte patologii osteoarticulare legate de vârstă.

Un alt contributoriu de seamă este Anton Kulaga, cercetător în biologiea longevității și bioinformatică de la University Medical Center Rostock. El a fost coautor al unui studiu de remarcă care a cartografiat expresia genelor la balena cenușie – un mamifer marin cunoscut pentru longevitatea excepțională – identificând adaptări genetice legate de eficiența reparării ADN-ului, rezistența la stres oxidativ și mecanismele de apărare împotriva tumorilor maligne. Aceste trăsături oferă modele naturale pentru înțelegerea modului în care unele specii realizează întreținerea funcțiilor cellulare pe termen lung, evitând acumularea daunelor care duc la senescență.

În cadrul discuțiilor privind sănătatea sex-specifică, dr. Elizabete Ārgale, medic specialist în ginecologie și obstetrică, va aborda aspectele unice ale învecirii la femei, evidențiind influența hormonilor, menopauzei și riscurilor specifice pe care le confrunta femeile în vârstă – de la osteoporoză și maladii cardiovasculare până la declinul funcției cognitive și riscurile de cancer ginecologic. Prezența ei subliniază necesitatea unei abordaje de gen în cercetarea longevității, recunoscând că mecanismii de învecire pot varia semnificativ între sexuri.

Concludând, congresul nu se limitează la teorie sau speculații despre un viitor îndepărtat. Toți prezenții sunt cercetători activ implicați în investigarea mecanismelor moleculare și celulare care stă la bază procesului de învecire – de la regulația expresiei genelor și stabilitatea genomului, prin modificări epigenetice și dinamică telomerică, până la intervenții de tip regenerativ și modularea epigeneticii prin compuși bioactivi sau strategii de viață. Scopul manifestării este clar: să se transforme descoperirile de la fronterea științei în aplicații concrete – instrumente de prevenție, metode de diagnosticare precoce, sisteme de monitorizare a biomarkerilor și terapii personalizate care să poată întârzia sau chiar inversa efectele învecirii.