Majoritatea gravidelor din România accesează controale prenatale, însă o treime nasc fără monitorizare

Gânduri pentru mame și viitoare mame!

Există o realitate paradoxală în sistemul medical românesc: deși majoritatea femeilor însărcinate au acces la cel puțin o vizită prenatală, aproximativ o treime dintre nașterile din țură au loc fără nicio formă de monitorizare antenatală. În această ecuație complexă, programul național „Primul pas spre sănătate” oferă date revelatoare despre stadiul actual al griji perinatale.

Conform celor mai recente analize, 64% din medicii implicați în inițiativă confirmă extinderea serviciilor de supraveghere a sarcinilor, iar 98% dintre gravidele din comunitățile servite au beneficiat de măcar o investigație sau control în cadrul cabinetelor de familie.

Ediția a treia a acestui proiect, care a acoperit intervalul cuprins între aprilie 2025 și martie 2026, s-a concentrat asupra modernizării infrastructurii medicale primare. Au fost selectate printr-un concurs național deschis 61 de cabinete de medicină de familie, care au primit dotări tehnice avansate. Aceste echipamente, destinate monitorizării simultane a sănătății maternale și neonatale, includ ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate externe, holtere pentru măsurarea tensiunii arteriale, pulsoximetre și doplerr fetal. Dispersia acestor resurse s-a făcut în 25 de județe, acoperind o bază de populație formată din 10.887 copii, 6.648 mame și 1.609 femei în stare de graviditate.

Prin dotarea spațiilor din comunitățile dezavantajate, cu accent pe zonele rurale, inițiativa consolidează primul punct de contact între nucleul familial și structura sanitară. Aceasta creează un mediu propice pentru prevenție, detectarea precoce a complicațiilor și reacția promptă în caz de urgență. Analiza de impact a relevat că instalarea echipamentelor a adus diagnosticul și supravegherea mult mai aproape de domiciliul pacienților. Așa, 96% dintre beneficiare au fost consultate direct în cabinetul medicului de familie, în timp ce 72% au realizat analize hematologice locale.

Mai mult, 80% din participantă au confirmat că au plătit zero lei pentru serviciile primite, iar pentru 67%, disponibilitatea testelor în zonă a eliminat necesitatea deplasării către alte centre medicale pentru aceleași proceduri.

Pentru mame și viitoarele mame, cabinetul de familie s-a transformat în nodul central al accesului la îngrijire și educație. O proporție de 92% dintre beneficiare recunoaște acest spațiu drept sursa principală de informații legate de sănătate pe parcursul sarcinii și postpartum, iar 96% au primit consiliere specifică referitoare la starea de bine a mamei și copilului.

Pe partea medicală, 64% dintre specialiști raportează colaborarea cu pediatri sau neonatologi pentru supravegherea nou-născuților prematuri, iar tot 64% menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice locale.

De asemenea, 71% dintre medicii de familie observă o creștere a volumului consultațiilor preventive, aspect care favorizează identificarea mai devreme a factorilor de risc și urmărirea continuă a evoluției sănătății.

Datele quantitative subliniază un impact măsurabil: 92% dintre beneficiare identifică medicul de familie ca reperul principal pentru îngrijirea preventivă. Aproape jumătate dintre cadrele medicale, exact 44%, estimează o reducere semnificativă a trimiterilor către spitale. Când vine vorba de prioritățile educației pentru sănătate, medicii pun în frunte vaccinarea copiilor și planificarea familială (menționate de 57%), urmate de alăptare (49%) și supravegherea sarcinii (43%).

Amalia Fodor, Director Executiv OMV Petrom!

O provocare persistentă rămâne sarcina la minorile adolescente. Doar 3% dintre medici consideră că aceste gravide își respectă integral protocolurile de control, iar 15% cred că ele îndeplinesc majoritatea examinărilor.

Barierele identificate sunt multiple: un nivel scăzut al educației pentru sănătate (85%), condiții socio-economice fragile (74%), absența sprijinului familial (43%) și lipsa informării adecvate (33).

Concluzia este clară: proximitatea fizică a serviciilor nu este suficientă; este nevoie de un cadru de informare și susținere emoțională și logistică pentru ca adolescentele să mențină o monitorizare constantă.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii România, a subliniat că intervenția a vizat familii cu o cumulare de factori de vulnerabilitate, inclusiv participare redusă pe piața muncii, dependență economică mare, venituri limitate raportate la mărimea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii a mai multor copii mici. În această optică, investițiile din program au un potențial care depășește domeniul strict medical, ajutând la reducerea costurilor suportate de familii, la extinderea accesului la prevenție și la echilibrarea inegalităților în asistența primară.

Profilul problemelor de sănătate în primul an de viață este dominat de infecțiile respiratorii, semnalate de 100% dintre medicii respondenți. Acest fapt confirmă că patologia respiratorie este cauza principală a prezentării la medic în primul an de viață, validând importanța accesului rapid la consultații în cabinetul de familie.

Pe locul secund se află afecțiunile digestive (menționate de 61% dintre medici), urmate de problemele de alimentație și nutriție (57%).

Aceste date indică faptul că o parte semnificativă din problemele din primul an nu rezidă doar în episoade acute de boală, ci și în modurile de îngrijire, hrănire, diversificare și monitorizare a dezvoltării.

Rolul medicului de familie transcende astfel funcția curativă, devenind și una educativă. Consilierea părinților privind hrana sugarului, alăptarea, semnele de deshidratare, creșterea în greutate și diversificarea alimentației constituie piloni centrali ai îngrijirii copilului mic. Cercetarea sociologică, realizată în cadrul programului și finanțată de Fundația OMV Petrom, a evaluat impactul ediției a treia prin prisma accesului la servicii, a activității cabinetelor și a experienței pacientelor.

Metodologia a fost mixtă, combinând date cantitative din surse primare cu informații administrative furnizate de cabinetele participante, pentru o imagine completă asupra transformărilor induse de dotarea cu echipamente moderne.