Menopauza și riscul de Alzheimer: ce spun noile descoperiri despre ceața mentală

Ce spune Ileana Badiu despre interacțiunea cu doctorii?

Transformările biologice specifice menopauzei depășesc simpla listă a disconforturilor fizice precum bufeurile de căldură, transpirațiile intense în timpul nopții sau oscilațiile hormonale. Creierul feminin suferă, de asemenea, metamorfoze profunde care pot modifica capacitatea de memorare, nivelul de concentrare și starea generală a sănătății neurologice pe termen lung.

Această dimensiune cerebrală a tranzitiei reproductive a fost punctul focal al conferinței Let’s Talk About Menopauza, eveniment desfășurat pe data de 21 octombrie 2026, în spațiul impozant al Palatului Parlamentului din Capitală.

Evenimentul, ajuns la cea de-a 15-a ediție, a fost organizat de Ileana Badiu și Ana Bitu, prin intermediul proiectului SuperAge, în colaborare strânsă cu Asociația Sunt la Menopauză. Discuțiile au fost moderată de o echipă multidisciplinară, reunind specialiști din diverse ramuri ale medicinei, cercetători de vârf și personalități publice. Participarea a fost remarcabilă, cu aproape 3000 de persoane implicate: circa 700 de spectatori prezenți fizic în sală și peste 2000 de conexiuni online. Timp de cinci ore, experții au dezbatut complexitatea fenomenului, punând în lumină cele 72 de manifestări clinice posibile asociate menopauzei, analizate din perspective multiple.

În centrul atenției s-a aflat sănătatea creierului feminin și consecințele schimbărilor endocrine asupra funcțiilor cognitive, un domeniu care capătă o vizibilitate dinamică în comunitatea științifică mondială. Printre cele mai semnificative contribuții s-a numărat alocarea unui spațiu larg interviului acordat dr. Lisa Mosconi, o figură de referință în neurocercetarea internațională, specializată în sănătatea cerebrală a femeilor. Pentru prima oară, cercetătoarea a participat direct la un astfel de eveniment dedicat publicului românesc, făcând acest lucru printr-o legătură video în direct.

Autore a unor bestsellere consacrate, cum ar fi The Menopause Brain, The XX Brain și Brain Food, dr. Lisa Mosconi și-a orientat cariera academică spre înțelegerea complexă a relației dintre estrogen, dinamica cerebrală și longevitatea neurologică. În cadrul sesiunii, ea a detaliat un proiect de cercetare de anvergură, care mobilizează resurse considerabile pentru a clarifica legătura dintre menopauză și boala Alzheimer. Inițiativa vizează analiza datelor provenite de la aproape 200 de milioane de femei, beneficiindu-se de o finanțare masivă de 50 de milioane de dolari, alocată pe o perioadă de trei ani.

Obiectivul principal este reducerea cu jumătate a riscului de dezvoltare a Alzheimerului pentru peste 330 de milioane de femei, ale căror transformări biologice asociate patologiei se instalează în creier în perioada perimenopauzei și a menopauzei, ca urmare a scăderii dramatice a nivelului de estrogen.

Dr. Lisa Mosconi a subliniat amploarea demersului: Lucrăm la cel mai amplu studiu global realizat vreodată cu privire la sănătatea femeilor, menopauză și prevenirea bolii Alzheimer. Implicăm peste 40 de centre din întreaga lume și analizăm la nivel global. Suntem, practic, în plin proces de cercetare; mai avem la dispoziție doi ani pentru a prezenta toate concluziile.

Printre obiectivele specifice ale acestui demers se numără evaluarea potențialului rol protector al terapiei hormonale, în special atunci când aceasta este inițiată în perioada de tranziție către menopauză.

Cercetătoarea a explicat că echipa investighează dacă administrarea tratamentului hormonal în această fereastră critică poate diminua probabilitatea de a contracta Alzheimer.

Echipa este extrem de dedicată acestui demers; ne așteptăm să avem Un alt pilon al prezentării a vizat conexiunea dintre diversele etape hormonale din ciclul de viață al unei femei și integritatea cerebrală pe termen lung.

Potrivit datelor furnizate, pubertatea, sarcina, postpartum-ul și menopauza constituie momente de inflexiune majoră, în care creierul traversează schimbări structurale și funcționale. Reacțiile sistemului imunitar și endocrin în aceste perioade pot oferi indicii cruciale privind vulnerabilitățile individuale ale fiecărei paciente. Dr. Lisa Mosconi a explicat: Trebuie să luăm în considerare sănătatea creierului în perioada tranziției către menopauză.

Începem să privim pubertatea și sarcina – în special perioada de după naștere – ca pe niște «teste de stres» pentru sănătatea creierului pe termen lung.

Cercetătoarea a arătat că anumite simptome observate în timpul pubertății sau al sarcinii, precum oscilațiile de dispoziție, tulburările somnului și dificultățile termostatice, tind să reapară în perioada de tranziție către menopauză. În unele cazuri, aceste manifestări devin mai acute, amplificate de modificările hormonale progresive și de procesul natural de îmbătrânire. Astfel, experiențele din etapele reproductive anterioare pot servi ca instrumente predictive pentru înțelegerea modului în care o femeie va traversa menopauza.

Neurocercetătoarea a subliniat necesitatea identificării riscurilor individuale și a strategiilor de susținere a creierului pe parcursul întregii vieți, inclusiv post-menopauză, pentru a preveni afecțiuni precum Alzheimer.

Ce simptome apar în pubertate sau sarcină, conform cercetării!

Aceste observații deschid ușa către noi direcții de cercetare privind prevenția bolilor neurologice și importanța monitorizării continue a sănătății feminine, nu doar după instalarea menopauzei.

Pe lângă dimensiunea medicală, conferința a inclus și mărturii personale puternice, printre care cea a lui Ileana Badiu, care a împărtășit experiența sa cu simptomele menopauzei și bătălia de a înțelege ce se întâmplă cu propriul corp. Ea a recunoscut că, cu aproximativ zece ani în urmă, a traversat o perioadă dominată de confuzie mentală și o gamă largă de simptome neexplicate, deși beneficia de acces constant la asistență medicală.

Și nici măcar asta nu a fost cel mai rău, simptomele nu au fost cele mai grave, ci faptul că nu știam ce se întâmplă.

Și mă gândeam că dacă eu, care totuși am avut acces întotdeauna la medici, la informare medicală, și cu toate astea pentru că nimeni nu m-a diagnosticat atunci, a povestit Ileana Badiu.

Aceasta a relatat că a consultat zeci de specialiști din diverse ramuri medicale, într-o încercare disperată de a identifica cauza problemelor de concentrare și a stării de disorientare. Și am fost la zeci de specialități medicale.

Pentru că am vrut să înțeleg de ce e atât de pregnantă treaba asta cu confuzia mentală, despre care, ulterior, am aflat că se cheamă ceață mentală, a explicat ea.

Această căutare personală a devenit fundamentul unui proiect care a evoluat într-o comunitate robustă, dedicată educării și sprijinirii femeilor aflate în această etapă. Discuțiile au pornit din necesitatea de a decodifica simptomele și de a constata că multe alte femei trăiau experiențe similare. Aș fi vrut să știu că nu mi-am pierdut mințile, a conchis Ileana Badiu, subliniând impactul emoțional al lipsei de diagnostic.

Pentru Ileana Badiu, interacțiunea cu dr. Lisa Mosconi a avut o rezonanță personală profundă. Studiile neurocercetătoarei au oferit o bază științifică pentru manifestările pe care Badiu le experimentase la vârsta de 42 de ani, acum aproximativ un deceniu. Pentru mine, această întâlnire cu Lisa Mosconi este un fel de întâlnire cu femeia care am fost acum 10 ani, adică la 42 de ani. Aș fi vrut să fi știut atunci aceste lucruri pe care le-am aflat ulterior.

Să-mi spună cineva, să înțeleg că nu mi-am pierdut mințile, că e o chestie care se va adapta, că e un lucru firesc ceea ce simt, a mărturisit ea.

Dintre toate simptomele descrise, ceața mentală a fost evidențiată ca fiind una dintre cele mai debilitante, în special datorită efectului său asupra performanței profesionale. Din perspectiva mea, dincolo de toate multiplele simptome, ce mi s-a părut cel mai greu a fost această ceață cerebrală pe care cred că multe dintre voi, de acasă și de aici, o resimțiți și care incapacitează profund viața noastră profesională, a explicat Ileana Badiu.

Mărturia sa a atras atenția asupra unei probleme frecvent ignorate: impactul simptomelor cognitive asociate menopauzei asupra capacității de muncă, auto-încrederii și calității generale a vieții.

Una dintre cele mai frecvente descrieri ale femeilor aflate în perimenopauză și menopauză este așa-numita ceață mentală.

Acest sindrom poate implica dificultăți în concentrare, uitarea momentană a cuvintelor, probleme de atenție sau senzația că activitățile intelectuale obișnuite solicită un efort disproporționat de mare.

Fluctuațiile și reducerea nivelului de estrogen influențează direct procesele cerebrale implicate în memorie, atenție și reglarea dispoziției. Simultaneu, tulburările somatice, stresul cronic și alte modificări asociate acestei perioade pot accentua dificultățile cognitive existente.

O întrebare fundamentală rămâne dacă aceste manifestări sunt strict temporare sau dacă semnalează un risc neurologic persistent.