Nou ` `,scaner medical scanează întregul corp într-un minut

Cui s-a încredințat evaluarea imaginilor oarbe?

Un dispozitiv de imagistică medicală de ultimă generație reușește să surprindă întregul corp în doar 60 de secunde

Un nou tip de aparat PET/CT, conceput pentru a acoperi simultan o suprafață mult mai mare din corpul uman, a demonstrat capacitatea de a genera imagini cu utilitate diagnostică după o singură minută de achiziție. Această inovație, prezentată la cel de-al 39-lea Congres Anual al Asociației Europene de Medicină Nucleară (EANM'26), provine din studiul EQUIP, realizat de echipa de cercetători de la Centrul de Oncologie Peter MacCallum din Melbourne, Australia.

Scopul principal al proiectului a fost de a verifica dacă este posibil să se reducă semnificativ timpul petrecut în scaner fără ca calitatea imaginilor să sufere o scădere critică.

În practica clinică curentă, utilizarea unui aparat PET/CT convențional pentru o examinare care acoperă zona de la cap până la coapse necesită de regulă cinci sau șase poziționări succesive ale pacientului. Acest proces este lung și poate fi neplăcut pentru persoanele care suferă de dureri sau care au dificultăți în a rămâne nemișcate.

Noul sistem, cunoscut sub denumirea de scanere cu câmp vizual axial lung (LA-FOV), elimină această problemă prin capturarea unei regiuni mult mai extinse într-o singură etapă.

În plus, acest dispozitiv detectează o cantitate superioară de semnal emis de radiotrasorii, acele substanțe radioactive marcate care permit vizualizarea proceselor metabolice din organism. Această sensibilitate superioară este cea care permite obținerea unor imagini de calitate chiar și la durate de achiziție extrem de scurte.

Pentru a valida această ipoteză, cercetătorii au inclus în studiu 24 de participanți.

Fiecare dintre ei a primit unul dintre cele cinci tipuri de radiotrasori utilizate în investigațiile oncologice.

Protocolul a prevăzut ca fiecare participant să efectueze inițial o scanare cu un aparat convențional, urmată de o examinare de 10 minute cu noul sistem GE HealthCare Omni, care dispune de un câmp vizual axial de 128 de centimetri.

Datele colectate în timpul acestei scanări de 10 minute au fost apoi procesate pentru a reconstrui imagini corespunzătoare unor intervale mai scurte: cinci, trei, două și un singur minut.

Această metodă a permis o comparație directă a calității imaginilor la diferite durate de achiziție.

Evaluarea a fost efectuată de doi specialiști în medicină nucleară, care au analizat imaginile oarbe, fără a cunoaște durata fiecărei achiziții.

Ei au acordat note pe o scară de la unu la cinci pentru mai multe criterii: calitatea generală diagnostică, claritatea imaginii, vizibilitatea leziunilor și nivelul de zgomot vizual, adică aspectul granulat care poate îngreuna identificarea detaliilor.

Rezultatele au fost încurajatoare: imaginile generate într-un singur minut au obținut un scor mediu de 4,5 din 5, o notă superioară față de cea a aparatului convențional, care s-a oprit la 3,9 din 5 în aceeași categorie.

Mai detaliat, scorurile medii au fost de 5 din 5 pentru scanările de 10 și 5 minute, 4,9 din 5 pentru cele de 3 și 2 minute, și 4,5 din 5 pentru cele de un minut. Toate imaginile obținute în cel puțin două minute au primit note de minimum patru din cinci în fiecare categorie evaluată.

În cazul scanărilor de un singur minut, toate categoriile au primit cel puțin trei puncte din cinci, ceea ce indică o scădere a calității, dar care rămâne totuși peste nivelul unui aparat standard.

Cameron Pain, autorul principal al studiului, a subliniat importanța acestei inovații.

„O scanare de 1 minut realizată cu acest sistem ne-a oferit imagini pe care cititorii noștri le-au evaluat mai bine decât scanările standard pe care le efectuăm zilnic”, a explicat medicul.

Ce indicator obiectiv al calității au analizat cercetătorii?

El a evidențiat faptul că reducerea timpului de achiziție cu 90% nu a împiedicat obținerea unor imagini de calitate superioară față de metodele actuale. Totuși, a recunoscut că pe măsură ce durata scanării scade, calitatea imaginilor se deteriorează, diferența fiind cea mai evidentă la intervalul de un minut.

Un alt aspect analizat a fost impactul zgomotului imaginii.

Cu cât se colectează mai puține date, zgomotul vizual devine mai pronunțat, ceea ce poate îngreuna identificarea detaliilor subtile. În studiul EQUIP, cea mai mare scădere a scorurilor a fost observată la scanarea de un minut, în special în ceea ce privește acest criteriu.

Cu toate acestea, imaginile obținute în acest interval au fost considerate mai apropiate ca nivel de calitate de cele realizate în 10 minute cu noul sistem, decât de cele obținute cu aparatul convențional.

Cercetătorii au analizat și un indicator obiectiv al calității, raportul semnal-zgomot măsurat în țesutul hepatic sănătos. Acesta a rămas, în linii mari, constant între imaginile de 10 minute și cele de un minut pentru radiotrasorii evaluați. Acest rezultat susține observațiile calitative ale specialiștilor, dar nu demonstrează de unul singur că toate leziunile pot fi identificate la fel de bine în timpul unei scanări foarte scurte.

O imagine apreciată ca fiind de bună calitate nu garantează automat un diagnostic corect.

Pentru a stabili dacă examinările de un minut pot fi folosite în siguranță în practica medicală, sunt necesare studii mai ample, care să evalueze inclusiv capacitatea de identificare a leziunilor mici sau slab vizibile.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate prin cercetări suplimentare, beneficiile ar fi multiple. Pentru pacienții oncologici care suferă de dureri sau care au dificultăți în a rămâne nemișcate, reducerea timpului petrecut în scaner ar putea face investigația mult mai ușor de suportat.

În plus, mișcările pacientului pot produce neclarități în imagini, astfel că o examinare mai scurtă ar putea limita acest efect negativ.

Din punct de vedere logistic, o reducere considerabilă a timpului de achiziție ar permite secțiilor de imagistică să examineze un număr mai mare de pacienți într-o zi, oferind mai multă flexibilitate în organizarea investigațiilor.

Există și o altă posibilitate interesantă: sensibilitatea mai mare a scanerelor cu câmp vizual axial lung ar putea fi folosită pentru a reduce cantitatea de radiotrasor administrat pacientului. Aceasta este o direcție potențială de utilizare, care ar putea diminua expunerea la radiații.

„PET-ul de corp întreg ne oferă opțiuni pe care nu le-am avut până acum”, a declarat dr.

Cameron Pain, explicând că sensibilitatea sistemului deschide cale pentru scanări mai rapide și imagini mai clare ale bolii.

Deși rezultatele sunt promițătoare, este important de subliniat că studiul prezintă limite metodologice. Au participat doar 24 de persoane, iar evaluarea s-a bazat pe percepția subiectivă a doi specialiști, nu pe o comparație statistică riguroasă a acurateței diagnostiche.

Cercetările viitoare trebuie să stabilească dacă scanările foarte scurte pot identifica în mod fiabil toate leziunile relevante, în special pe cele mici sau cu vizibilitate redusă.

De asemenea, trebuie evaluat modul în care această tehnologie influențează fluxul de lucru în secțiile de imagistică și experiența generală a pacienților în condițiile obișnuite ale clinicii.

Aceste aspecte vor fi esențiali înainte ca noul protocol să fie adoptat ca standard clinic.