Ozonul european: 45% din populație expusă și riscul crescut de astm

Ozonul în aerul nostru?

Nivelurile de ozon din troposferă au atins praguri îngrijorătoare pe teritoriul european, conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Spațiu.

Raportul recent al platformei Copernicus relevă faptul că aproape jumătate dintre locuitorii continentului, respectiv 45%, au fost supuși, de la începutul anului până în prezent, concentrații extreme de acest poluant.

Această situație generează un val de alertă în rândul specialiştilor din domeniul sănătății, care subliniază impactul direct asupra sistemului respirator al populației.

Ce spun experții?

Printre cei care analizează consecințele acestei tendințe se numără dr.

Beatrice Mahler, specialist de grad I în pneumologie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balab” din Capitală.

Într-o conversație susținută pentru publicația Adevărul, medicii a detaliat mecanismele prin care calitatea proastă a aerului influențează starea clinică a pacienților. Ea a menționat că fenomenul nu este unul recent, ci un proces observabil de mult timp.

Care este impactul pe termen scurt?

O lucrare științifică publicată în revista Atmosphere, care s-a concentrat pe datele din București, a demonstrat existența unei corelații evidente: odată cu creșterea concentrației de substanțe toxice în atmosferă, se înregistrează o creștere paralelă a numărului de admiteri spitalicești, atât în secțiile dedicate bolilor pulmonare, cât și în cele cardiologice.

Medicul a explicat că perioada cuprinsă între toamnă și primăvară este marcată de un volum ridicat de infecții respiratorii și de episoade de decompensare cardiovasculară. Deși aceste afecțiuni au cauze etiologice clare, prezența poluării acționează ca un factor agravant.

Nivelul crescut al poluanților intensifică severitatea manifestărilor clinice și determină o proporție mai mare de pacienți care necesită internare, ceea ce duce implicit la o utilizare mai intensă a terapiei medicamentoase.

Ce simptome trebuie să recunoaștem?

Simptomatologia asociată expunerii la ozon include tuse, senzația de arsuri în zona oculară și dificultăți în respirație, aspecte care pot agrava crizele existente de astm. În ultimele luni, mulți cetățeni au interpretat aceste semne ca fiind rezultatul epuizării fizice, al valurilor de caniculă sau al unei simple răceli.

Totuși, specialistul a clarificat diferența dintre cauzele virale/bacteriene și cele chimice. Expunerea la ozon declanșează un proces inflamator la nivelul conductelor aeriene și, la un segment din populație, o hiperreactivitate a bronhiilor. Ca efect secundar, poate apărea o sensibilizare alergică, se produc modificări în structura mucoasei respiratorii și scade capacitatea imunitară de a lupta cu agenții patogeni.

Ce poate face fiecare dintre noi?

Creșterea treptată a gradului de iritare a căilor respiratorii conduce la o obstructie progresivă și la o diminuare a funcției pulmonare. Mai mult decât atât, sistemul nervos este afectat direct de concentrațiile mari de ozon, activând.

Deși pacienții pot avea dificultăți în a distinge dacă simptomele provin dintr-o infecție sau dintr-o reacție la poluant, medicul recomandă verificarea indicelui de ozon din zona de rezidență din ultimele cinci până la șapte zile anterioare apariției problemelor.

Orice manifestare persistând mai mult de o săptămână impune consultarea medicului de familie, urmată, dacă este necesar, de o evaluare specializată în pneumologie.

Astmul în România crește alarmant!

România se confruntă cu o rată în continuă ascensiune a bolilor de astm, fenomen evident în segmentul pediatric.

Estimările actuale indică o prevalență a afecțiunii între 4% și 9% din totalul populației, ceea ce echivalează cu peste un milion de persoane diagnosticate. Incidența anuală înregistrează aproximativ 1,5 noi cazuri la fiecare 1.000 de locuitori. Statisticile confirmă o creștere constantă a acestor valori, cu o majorare a prevalenței de circa 50% la fiecare deceniu.

Astmul rămâne cea mai frecventă patologie cronică la copii, cu o rată de apariție de peste 10% în această categorie de vârstă.

Cum influențează poluarea astmul?

Mahler susține că poluarea atmosferică, în special cea generată de ozon, joacă un rol crucial în amplificarea acestui trend, stabilind un legătură directă între transformările climatice și explozia numărului de diagnoze.

Acțiunea dublă a poluanților constă în declanșarea crizelor și în provocarea apariției noi a bolii, cu accent pe grupa pediatrică. Copiii sunt mai vulnerabili deoarece plămânii lor se află încă în stadiu de dezvoltare, iar căile respiratorii au un diametru mai redus. Frecvența respiratorie mai mare și timpul petrecut activ în aer liber determină inhalarea unei doze mai mari de poluanți raportată la masa corporală.

Expunerea prelungită și cumulativă la ozon crește riscul de dezvoltare a astmului, independent de prezența particulelor fine. Fiind un agent oxidant puternic, ozonul degradează epiteliul bronșic, instalează o inflamație cronică și induce remodelarea structurală a arboretului respirator.