Picioarele grele și dureroase: semnele ignorate care pot prevesti un infarct sau un accident vascular

Boala arterială periferică este doar o problemă locală la nivelul membrelor?

Semnele care se pierd în zgomotul cotidian: cum picioarele grele pot fi semnalul unui risc cardiovascular ascuns

Dificultatea de a parcurge distanțe mai mari, senzația de greutate sau oboseala la nivelul membrelor inferioare sunt adesea atribuite, pe nedrept, procesului natural de îmbătrânire sau problemelor ortopedice. Totuși, în spatele acestor senzații se poate ascunse o afecțiune vasculară gravă, cunoscută sub numele de boală arterială periferică. Aceasta apare atunci când arterele care asigură alimentarea cu sânge a picioarelor se îngustează progresiv, de obicei din cauza acumulării de plăci de colesterol.

Una dintre cele mai mari greșeli în diagnostic este ignorarea modului diferit în care afecțiunea se manifestă la sexe opuse.

Mulți bărbați prezintă un simptom clasic, denumit claudicație intermitentă: o durere sau crampă în gambă, fesă sau coapsă, declanșată exclusiv de efortul de mers și alăturează după scurt timp de repaus.

La femei, tabloul clinic este adesea mai subtil și mai ușor de ratat.

În loc de durere acută, pot apărea oboseală cronică, slăbiciune, amorțeală sau un disconfort vag care face ca persoana să reducă activitatea fizică fără a înțelege cauza.

Această diferență de prezentare face ca diagnosticul să fie întârziat la femei, care se prezintă la medic cu 10–20 de ani mai târziu decât bărbații, conform ghidului american pentru boala arterială periferică.

Un studiu publicat în revista Circulation de American Heart Association, în anul 2025, subliniază că femeile sunt mult mai predispuse să fie asimptomatice sau să prezinte manifestări atipice. Aceeași analiză arată că, atunci când simptomele apar, ele sunt adesea atribuite eronat altor condiții, cum ar fi osteoartrita, problemele de coloană sau neuropatia.

O cercetare apărută în European Heart Journal – Quality of Care and Clinical Outcomes confirmă că femeile cu această afecțiune primesc inițial alte diagnostice, ceea ce întârzie tratarea corectă.

Identificarea timpurie a acestei afecțiuni este crucială, deoarece multe persoane nu ajung la medic cu plângeri specifice de durere la mers. În loc de aceasta, observăm o schimbare discretă a stilului de viață: persoana începe să meargă mai încet, se oprește mai des, evită distanțele lungi și folosește mai frecvent mijloace de transport mecanic.

În timp, activitatea fizică scade, iar simptomul devine mai greu de detectat, tocmai pentru că efortul necesar pentru a-l provoca a fost eliminat din rutina zilnică.

Studiile citate de American Heart Association arată că femeile cu această boală au o rezistență mai redusă la mers și o pierdere mai rapidă a mobilității comparativ cu bărbații afectați de aceeași afecțiune.

Medicul poate recomanda investigații imagistice mai avansate!

În stadiile mai avansate ale bolii, apar semne care indică o ischemie severă. Printre acestea se numără: diferența de temperatură între picioare (unul mai rece), pulsul slab la nivelul membrelor, modificări de culoare a pielii, răni care se vindecă lent sau deloc, pierderea părului de pe gambe și unghii care cresc anormal de lent.

O durere persistentă chiar și în repaus sau apariția de zone necrotice (negre) la nivelul degetelor sunt semne de alarmă care cer o evaluare medicală urgentă, deoarece indică o reducere severă a circulației.

Riscul de a dezvolta această afecțiune crește semnificativ odată cu vârsta, însă nu este exclusivă pentru persoanele în vârstă. Printre principalii factori de risc se numără: fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea, nivelul crescut al colesterolului, boala renală cronică, istoricul de boală cardiovasculară și vârsta.

Fumatul este considerat unul dintre cei mai puternici factori care accelerează progresia aterosclerozei. Deși prevalența crește brusc după 65–70 de ani, afecțiunea poate apărea mult mai devreme la persoanele cu diabet sau la fumătorii.

Pentru depistare, metoda cea mai accesibilă și non-invazivă este măsurarea indicelui gleznă-braț (ABI).

Procedura implică măsurarea tensiunii arteriale atât la braț, cât și la gleznă, pentru a compara valorile. Într-o persoană sănătoasă, presiunea la gleznă ar trebui să fie apropiată de cea la braț. O valoare a indicelui de 0,90 sau mai mică este considerată anormală și poate confirma diagnosticul de boală arterială periferică.

Totuși, la persoanele cu diabet sau cu calcificări ale pereților arterelor, acest test poate fi nesigur, fiind necesare investigații suplimentare.

De asemenea, o persoană poate prezenta simptome la efort, dar un indice normal în repaus; în aceste cazuri, medicul poate repeta măsurarea după exercițiu, deoarece scăderea presiunii la gleznă după mers poate dezvălui o stenoza ascunsă.

În funcție de rezultatele inițiale, medicul poate recomanda investigații imagistice mai avansate, cum ar fi ecografia Doppler, angio-CT, angio-RM sau alte teste vasculare. Alegerea testelor depinde de severitatea simptomelor și de profilul individual de risc al pacientului.

Un aspect contra-intuitiv este recomandarea de mers pentru persoanele care se plâng de durere la efort. Totuși, programele structurate de exerciții sunt considerate o terapie de primă linie pentru boala arterială periferică simptomatică. Prin alternarea segmentelor de mers cu pauze de repaus, pacientul poate îmbunătăți progresiv distanța pe care o poate parcurge și capacitatea sa funcțională generală.

În cazurile în care circulația este grav afectată sau simptomele limită sever viața cotidiană, pot fi necesare intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin.

Acestea includ angioplastia, implantarea unui stent sau o intervenție chirurgicală de bypass.

Mai ales la femei, semnalul nu este neapărat durerea clasică de claudicație; poate fi oboseala, slăbiciunea sau senzația de greutate. Diagnosticarea corectă a bolii arteriale periferice nu înseamnă doar tratarea unei probleme locale la nivelul picioarelor. Ea oferă o ocazie valoroasă de a descoperi și trata mai devreme ateroscleroza sistemică, care amenință direct inima și creierul.