Singurătatea emoțională afectează sănătatea mai mult decât
Diferența dintre singurătate și izolare
A te simți singur poate avea un impact mai sever asupra sănătății decât izolarea socială, conform unui studiu recent. Publicat pe 7 aprilie 2026, acest articol subliniază că, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 16% dintre oameni la nivel global se confruntă cu singurătatea.
Știri de ultimă oră:
Cercetătorii de la Universitatea Cornell au demonstrat că a fi singur și a te simți singur nu sunt aceleași lucruri. Deși pot părea similare, efectele asupra sănătății sunt semnificativ diferite. Studiul a arătat că nu numărul de persoane din viața cuiva este cel mai important, ci modul în care sunt percepute aceste relații. Participanții care se simțeau mai singuri decât ar fi sugerat situația lor socială aveau un risc crescut de probleme de sănătate.
Majoritatea mesajelor de sănătate publică se concentrează pe extinderea rețelelor sociale.
Însă acest studiu arată că simpla conexiune nu spune întreaga poveste, a explicat coautorul Anthony Ong, profesor de psihologie și director al Human Health Labs de la Universitatea Cornell.
Impactul asupra sănătății
El a adăugat că „două persoane pot avea circumstanțe sociale similare, dar evoluții foarte diferite în ceea ce privește sănătatea, în funcție de modul în care trăiesc aceste circumstanțe”.
Izolarea socială și singurătatea sunt subiecte de interes tot mai mare pentru sănătatea publică, având un impact negativ asupra sănătății mintale și fizice. Conform OMS, 16% din populația globală se confruntă cu singurătatea. Izolarea socială se referă la contactul social limitat și la participarea redusă, în timp ce singurătatea este o experiență subiectivă de deconectare de ceilalți.
Cercetătorii au analizat diferența dintre izolarea socială obiectivă și sentimentul subiectiv de singurătate, denumită „asimetrie socială”. Studiul a inclus 7.845 de adulți cu vârste de peste 50 de ani din Anglia, urmăriți timp de 13,6 ani.
Rezultatele au arătat că discrepanța dintre cele două stări este asociată cu un risc crescut de boală și deces.
Intervenții pentru combaterea singurătății
Persoanele care se simțeau mai singure decât ar indica situația lor socială, denumite „vulnerabile social”, aveau un risc mai mare de mortalitate din toate cauzele, precum și de boli cardiovasculare și boală pulmonară obstructivă cronică.
Pe de altă parte, participanții care erau izolați social, dar nu se simțeau singuri, au fost descriși ca „rezilienți social” și prezentau un risc redus sau inexistent pentru majoritatea problemelor de sănătate. Studiul a mai evidențiat că persoanele care erau atât izolate social, cât și se simțeau singure, aveau un risc crescut de mortalitate.
„Partea încurajatoare este că această asimetrie socială poate fi măsurată, ceea ce înseamnă că putem identifica persoanele cu cel mai mare risc înainte ca efectele asupra sănătății să apară”, a explicat Ong.
Rolul medicilor în combaterea singurătății
Un alt studiu, publicat în revista Nature Communications Psychology, a arătat că persoanele care se confruntă cu „singurătate cronică” sunt mai predispuse să perceapă interacțiunile viitoare ca fiind amenințătoare, ceea ce le determină să se retragă. Cercetarea a evidențiat că acest cerc vicios este mai puternic în cazul celor cu niveluri ridicate de singurătate cronică, ceea ce face dificilă ruperea acestuia.
„Aceste rezultate sugerează că intervențiile trebuie să meargă dincolo de simpla extindere a rețelei sociale”, a adăugat Ong, subliniind că abordarea singurătății necesită atenție asupra condițiilor structurale care o generează, dar și asupra dinamicilor perceptive și comportamentale care o mențin.
Potrivit OMS, una din cinci vizite la medicul de familie este cauzată de probleme care nu pot fi tratate strict medical, cum ar fi izolarea socială, singurătatea sau dificultățile financiare. Acestea includ activități non-medicale care îmbunătățesc starea de bine a pacienților, adesea activități comunitare precum plimbări în grup, voluntariat sau cluburi de grădinărit.
Prin conectarea serviciilor de sănătate cu resursele comunitare, prescrierea socială are ca scop îmbunătățirea sănătății populației, reducerea inegalităților și diminuarea presiunii asupra sistemelor medicale suprasolicitate, conform OMS. Regatul Unit a fost prima țară care a integrat prescrierea socială în politica națională de sănătate, cu peste un milion de persoane direcționate anual către astfel de servicii.
Alte știri: