Terapia hormonală poate accelera slăbirea cu Wegovy, dar nu și cu Zepbound

Cum a fost făcut studiu?

Cercetătorii au comparat rezultatele de slăbire la femei de vârstă mijlocie care iau semaglutidă sau tirzepatidă, cu sau fără terapie hormonală. Studiu a inclus 3.855 femei, cu vârstă medie de 57 de ani și IMC mediu de 36 kg/m2.

Grupul cu semaglutidă a avut 2.379 participante, iar cel cu tirzepatidă 1.476. Urmărirea a durat 26 de luni pentru semaglutidă. Pentru tirzepatidă, a fost de 17 luni cu terapie hormonală și 16 luni fără.

Femeile care au luat semaglutidă plus terapie hormonală au slăbit semnificativ mai mult la 9 luni. Diferența s-a menținut și la 12 și 15 luni.

Aceste femei au avut și șanse mai mari să slăbească până la 30% din greutatea corporală. În schimb, femeile pe tirzepatidă plus terapie hormonală au arătat doar o slăbire modestă la 3 luni. La punctele ulterioare nu s-a găsit nicio diferență semnificativă.

Cât de mare e diferența?

Betul Hatipoglu, MD, a subliniat că rezultatele sunt încurajatoare, dar nu sunt dovadă că terapia hormonală ar trebui adăugată doar pentru slăbire. „E o asociere, iar studiu oferă ocazia să discutăm cum menopauza, îmbătrânirea, modificările compoziției corporale și sănătatea metabolică pot fi prezente”, a explicat ea.

Sherry Ross, MD, a subliniat că creșterea în greutate e o îngrijorare comună la femeile în menopauză.

Grăsimea abdominală excesivă crește riscul de diabet de tip 2 și de boli de inimă.

Ce spun experții?

„Găsirea modurilor eficiente și sustenabile de a gestiona greutatea e crucial pentru sănătatea pe termen lung și îmbătrânirea sănătoasă la femei”, a declarat ea.

„Aș vrea să văd studii prospective și randomizate care examinează medicamentele GLP-1 cu și fără terapie hormonală, pentru a.”

Sinergia observată între agonistii receptorului GLP-1 și înlocuirea estrogenului poate proveni din mecanisme complementare. În timp ce semaglutida suprimă foamea și încetinește golirea gastrică, terapia hormonală abordează schimbările metabolice asociate cu scăderea nivelurilor de estrogen.

Această abordare dublă pare deosebit de eficientă pentru femeile care experimentează o acumulare semnificativă de grăsime viscerală în timpul menopauzei.