Tinerii se lasă pradă looksmaxxing‑ului: când dorința de a arăta bine devine pericol

De unde vine „looksmaxxing”?

Medicii semnalează o alarmă crescută legată de un fenomen viral din mediul online care atrage tot mai mulți tineri spre modificări radicale ale aparențelor.

Acest curent, cunoscut sub numele de „looksmaxxing”, este descris ca fiind extrem de riscant, întrucât îl determină pe unii adolescenți să adopte metode drastice pentru a-și schimba fizicul, ajungând în cele mai grave situații să lovească propriile fețe cu obiecte rigide.

Conform declarațiilor specialiștilor, această practică poartă un potențial de daună semnificativ, generând îngrijorare în rândul personalului medical.

Fenomenul se întinde pe multiple platforme sociale și îi împinge pe participanți să evalueze critic și să transforme aspectul lor fizic, într-o luptă continuă pentru a atinge un ideal masculin specific. Termenul „looksmaxxing” acoperă o paletă largă de acțiuni, de la ajustări minore ale stilului și îngrijirii personale până la intervenții chirurgicale complexe. În formele sale cele mai intense, trendul poate duce la obiceiuri care pun în pericol sănătatea generală a individului.

Origini acestei mișcări se regăsesc în „manosphere”, o rețea de comunități digitale unde se discută intens despre identitatea masculină.

În aceste cercuri virtuale, adaptarea fizică, a stilului de viață și chiar a comportamentului este promovată ca o cale esențială pentru a se apropia de imaginea unui „bărbat autentic”.

Dificultățile apar când dorința de a arăta impecabil devine o fixație obsesivă. Aceasta îi conduce pe tineri și pe adolescenți să recurgă la tehnici invazive sau periculoase, depășind limita normalului.

Un element central al acestui univers este „softmaxxing”, care se concentrează pe metode neinvazive de îmbunătățire a aspectului.

Acestea includ schimbarea coafurii, utilizarea de produse cosmetice pentru piele, adoptarea unui dress code anume, exerciții fizice sistematice și diete special concepute pentru a modela corpul într-o anumită formă.

Deși aceste schimbări sunt în sine obișnuite, problema se manifestă atunci când imaginea fizică devine punctul central al existenței, iar standardele impuse de internet sunt privite ca o condiție obligatorie pentru a fi considerat atractiv sau de valoare.

Ce implică „hardmaxxing”!

Pe de altă parte, categoria „hardmaxxing” implică proceduri mult mai invazive. Aici se numără operații estetice, precum rinoplastia, dar și plasarea de implanturi sau injecții cu fillere.

Teodorina Secară, medic primar în ortodonție și ortopedie dento-facială, a explicat că aceste intervenții vizează modificarea formei și a proporțiilor faciale, fie la nivel osos, fie al țesuturilor moi, în funcție de procedura aleasă.

Ea a subliniat că unele practici sunt extreme și periculoase, oferind ca exemplu lovirea repetată a oaselor faciale, inclusiv a maxilarului și a mandibulei, cu obiecte dure, cum ar fi un ciocan.

Această tehnică, denumită „bonesmashing”, este adoptată în speranța că va altera conturul feței, va contura mai bine linia mandibulară, va defini bărbia și va evidenția pomeții. Ideea de bază este că lovituri repetate ar putea forța o remodelare a structurii osoase. Totuși, specialiștii avertizează că oasele nu se pot transforma astfel fără riscul unor traumatisme majore. Lovirea oaselor nu este o metodă sigură de a modifica trăsăturile.

În loc să obțină o mandibulă mai definită sau pomeți mai proeminenți, pacienții pot suferi leziuni serioase. Oasele se dezvoltă natural și nu se pot remodelează cu forță externă. Consecințele pot fi grave: edeme, fracturi și cicatrici care duc la asimetrie facială.

În cazurile severe, apar dureri intense, paralizii și parestezii, simțite ca amorțeală, furnicături sau alte senzații anormale pe față. Pe lângă riscurile fizice, „looksmaxxing” poate afecta și sănătatea mintală.

Presiunea de a conforma unui standard rigid poate genera anxietate și nemulțumere cronică.

Medicii insistă că este crucial ca tinerii să înțeleagă limitele acestor practici. Nu orice schimbare aduce beneficii, iar intervențiile extreme pot avea costuri pe termen lung. Comunitățile online continuă să promoveze aceste idei, creând un ciclu în care aparența devine mai importantă decât bunăstarea.

Rolul medicilor este de a educa publicul despre diferența dintre o îngrijire rațională și una obsesivă. Fără o abordare echilibrată, trendul poate transforma frumusețea într-o sursă de suferință. Tinerii trebuie ghidați spre o înțelegere realistă a propriului corp.

Astfel, se poate preveni trecerea de la simple ajustări estetice la practici care pun în pericol integritatea fizică și mentală. Societatea trebuie să reacționeze la această tendință emergentă, evaluând impactul pe termen lung asupra generațiilor tinere.