Vaccinul antigripal ar putea deveni gratuit și pentru românii neasigurați medical

Cât de importantă este imunitatea colectivă?

Românii care nu beneficiază de asigurare medicală ar putea primi în curând acces gratuit la imunizarea împotriva gripei, o măsură care s-ar alătura altor inițiative menite să ridice ratele de vaccinare în țară. Această propunere a fost susținută de conf. univ. dr.

Gheorghe Gindrovel Dumitra, medic primar în specialitatea medicina de familie și Secretar General al Colegiului Medicilor din România.

Declarațiile sale au fost făcute în cadrul evenimentului HEALTH FORUM, axat pe tema „Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, unde s-au analizat strategii concrete pentru a inversa trendul scăderii acoperirii vaccinale.

Printre principalele măsuri identificate pentru a atinge obiectivul unei protecții mai largi a populației se numără extinderea dreptului de prescriere a serului antigripal către oricare medic de familie, indiferent dacă pacientul se află pe lista sa de pacienți. Pe lângă această flexibilizare administrativă, se discută și despre reinstaurarea caracterului gratuit al vaccinului antigripal pentru cetățenii neasigurați, o politică care fusese abandonată în trecut. Dr.

Gindrovel Dumitra argumentează că perspectiva imunității de grup trebuie să fie centrală în orice strategie de sănătate publică, insistând că seria antigripală ar trebui să fie disponibilă fără costuri pentru toți, inclusiv pentru cei fără contract cu sistemul de sănătate.

Medicul subliniază că este momentul să revenim la modelul în care vaccinul antigripal, dar și alte imunizante esențiale, sunt oferite gratuit neasiguraților. El menționează că toate vaccinurile au o componentă semnificativă de imunitate colectivă, iar așteptarea este ca Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să implementeze cel puțin aceste două măsuri cheie, deschizând astfel calea pentru includerea și a altor categorii de servicii pe masa de negociere a autorităților.

Soluția privind prescrierea liberă a vaccinurilor a fost discutată în detaliu în cadrul negocierilor recente purtate cu CNAS. Dr. Gindrovel Dumitra explică că, în urma ședințelor din grupurile de lucru la care a participat, s-au identificat mai multe piste de rezolvare, dintre care una a fost aplicată direct în tratativele avute cu casa națională de asigurări încă de acum o săptămână.

Propunerea, inspirată din recomandările Comitetului Național de Vaccinologie, stipulează ca vaccinurile antigripale să poată fi eliberate de către orice medic de familie, nu doar de cel care are pacientul în evidențele sale.

De asemenea, se menționează că, în conformitate cu protocoalele clinice, orice specialist poate prescrie aceste vaccinuri, dar și medicii de familie ar trebui să aibă libertatea de a le administra pacienților externi listei lor.

Importanța imunității colective este accentuată de expert, care notează că gripa este o afecțiune în care acest mecanism de protecție socială joacă un rol crucial. Deși eficacitatea individuală a vaccinului antigripal este mai redusă comparativ cu alte seruri, acesta rămâne cea mai eficientă metodă de apărare disponibilă. Scăderea acoperirii vaccinale este descrisă ca fiind o problemă sistemică, complexă, care nu poate fi atribuită unei singure cauze izolate. Există numeroase influențe care contribuie la acest fenomen, printre care se numără și o pierdere a încrederii publice în personalul medical și în procesul de vaccinare în sine.

Dr. Gindrovel Dumitra atrage atenția asupra modului în care neîncrederea a fost constructivă în timp, sugerând existența unor grupuri de interese, inclusiv cele politice, care au dorit să erodeze relația de încredere dintre pacient și medic, folosind vaccinarea ca vehicul principal.

Această constatare a condus la apelul repetat al medicului pentru o analiză aprofundată a modului în care se propagă dezinformarea, de unde provine, ce scopuri urmărește și ce rezultate produce.

El a cerut public ca această problemă să fie abordată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), considerând necesară o evaluare serioasă a influențelor care duc la slăbirea încrederii în sistemul medical și, în special, în vaccinuri.

Pentru a readuce acoperirile vaccinale la niveluri acceptabile, este nevoie de o dezbatere amplă care să implice factori responsabili din multiple ministere, inclusiv cele competente în analiza fenomenului de dezinformare și a modului în care acesta se difuzează. În prezent, situația nu este una optimistă, iar acoperirea actuală nu poate fi considerată confortabilă.

Cum creștem ratele de vaccinare?

Discuția trebuie să fie una cuprinzătoare, care să aducă la masa de negociere toți actorii implicați în gestionarea crizei de încredere și a scăderii ratei de imunizare.

Un aspect fundamental al dezbaterii este distincția dintre drept și obligație în contextul vaccinării. Deși vaccinarea este definită drept un drept al individului, nu o obligație strictă, dr. Gindrovel Dumitra propune o perspectivă diferită, concentrată pe cei care nu își pot exercita acest drept din cauza bombardamentului cu informații false sau, în cazul copiilor, din cauza deciziilor eronate ale părinților de a refuza imunizarea.

Astfel, obligația de a asigura acest drept revine pe mai multe paliere: nu doar părinților, ci și statului, fiecărui cetățean și, în special, celor care emit declarații în spațiul public, mai ales când transmit informații incorecte privind siguranța sau eficacitatea serurilor.

O altă provocare majoră identificată de specialist este modul în care populația percepe riscul bolilor care nu mai sunt frecvente. Prin cercetările recente, s-a observat o dificultate a oamenilor în a înțelege corect riscul asociat cu o boală controlată sau eradicată prin vaccinare. Când discutăm despre o afecțiune care nu mai are un corespondent vizibil în comunitate, cum ar fi poliomielita, este greu să convingem pacienții că boala poate reapărea dacă proporția de persoane nevaccinate crește.

Acest gap de percepție necesită o educație continuă și o comunicare eficientă.

În acest context, rolul personalului medical de la prima linie este crucial. Medicii de familie, asistenții medicali și asistenții medicali comunitari trebuie să dezvolte abilități avansate de comunicare și persuasiune.

Aceștia se află la interfața dintre sistemul de sănătate și pacient, locul unde se câștigă sau se pierde lupta pentru creșterea acoperirii vaccinale.

Este necesar ca din ce în ce mai mulți profesioniști din sănătate să achiziționeze aceste competențe noi, pentru a putea duce o conversație convingătoare cu pacienții, demonstrându-le beneficiile vaccinării pentru propria sănătate, în loc de a-i forța să se imunizeze.

Această abordare persuasivă este esențială pentru a schimba mentalitatea și a reconstrui încrederea.

În cadrul dezbaterii, a fost adusă și o precizare tehnică importantă privind Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV). Dr.

Gindrovel Dumitra a comentat afirmațiile făcute anterior de prof. univ. dr.

Alexandru Rafila, contrazicându-l parțial. Conform datelor prezentate, nu doar două treimi dintre medicii de familie sunt înregistrați în sistem, ci numărul total de conturi active în RENV depășește 11.000.

Această cifră reflectă eforturile de digitalizare și integrare a rețelei de medici de familie în platforma națională de monitorizare a vaccinării, un pas important spre transparență și eficiență în administrarea programului național de imunizare.

Aceste măsuri și perspective prezentate de conducerea Colegiului Medicilor din România ilustrează complexitatea provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate în România. De la aspectele administrative, precum prescrierea și finanțarea, până la barierele psihologice și sociale, precum neîncrederea și percepția greșită a riscului, fiecare element necesită o intervenție coordonată.

Scopul final rămâne același: o populație protejată împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare, prin intermediul unei strategii care combină accesibilitatea, educația și comunicarea eficientă. Implementarea propunerilor privind vaccinul antigripal gratuit pentru neasigurați și flexibilitatea prescrierii reprezintă pași concreți în această direcție, așteptând aprobarea și finanțarea de la nivel național.