Legătura periculoasă cu fructoza
Te numeri printre cei care aleg produsele „fără zahăr” pentru a slăbi sau pentru a ține sub control diabetul? Deși par soluția ideală, un ingredient aparent inofensiv ar putea face mai mult rău decât bine. O cercetare recentă, publicată în jurnalul Science Signaling, trage un semnal de alarmă: sorbitolul, un îndulcitor extrem de popular, ar putea fi responsabil pentru afecțiuni hepatice grave.
Știri de ultimă oră
Republicii intensifică presiunea pentru a restricționa medicamentele pentru dependența de opioide
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%Microbiomul, scutul tău invizibil
Oamenii de știință de la Universitatea Washington din St. Louis au descoperit că sorbitolul nu este deloc o substanță neutră pentru organism. În anumite condiții, acesta imită efectele nocive ale fructozei. Deși știam deja că fructoza din băuturile răcoritoare este un factor major în apariția bolii ficatului gras (MASLD), studiul arată că sorbitolul urmează o cale metabolică surprinzător de similară. Profesorul Gary Patti, coordonatorul echipei de cercetare, explică plastic situația: sorbitolul se află la „o singură transformare distanță de fructoză”. Odată ajuns în ficat, acesta stimulează acumularea de grăsimi și dă peste cap metabolismul zaharurilor, procese care, în timp, distrug sănătatea hepatică.
Unde se ascunde sorbitolul în dieta ta?
Un aspect esențial al studiului vizează rolul bacteriilor din sistemul digestiv. Experimentele pe modele animale au demonstrat că un microbiom sănătos acționează ca o barieră protectoare. În mod normal, anumite tulpini de bacterii, precum Aeromonas, descompun sorbitolul înainte ca acesta să ajungă la ficat. Problemele apar atunci când flora intestinală este dezechilibrată. În lipsa acestor microbi „prietenoși”, sorbitolul migrează direct către ficat, unde se transformă în compuși care favorizează steatoza hepatică. Această descoperire explică de ce doi oameni care consumă aceeași dietă pot avea reacții metabolice complet diferite.
Sorbitolul face parte din categoria poliolilor și este nelipsit din industria alimentară datorită aportului caloric scăzut. Îl găsești frecvent în: - Guma de mestecat fără zahăr; - Batoanele proteice și deserturile dietetice; - Siropurile de tuse și pastele de dinți; - Anumite fructe naturale (pere, mere, prune) – deși, în acest caz, dozele sunt mult mai mici și însoțite de fibre protectoare.
Riscuri pe termen lung și perspective
Efectele observate în cadrul studiului includ o creștere alarmantă a depozitelor de glicogen și acumularea excesivă de grăsime în țesutul hepatic. Deși studiul a utilizat doze concentrate, rezultatele pun sub semnul întrebării siguranța consumului pe termen lung al acestor substituenți. Având în vedere că MASLD afectează deja aproximativ 30% din populația adultă la nivel global, descoperirea acestui mecanism deschide calea către noi terapii bazate pe probiotice, menite să ajute intestinul să degradeze eficient îndulcitorii. Până atunci, specialiștii recomandă prudență: citește cu atenție etichetele produselor procesate și ai grijă de flora ta intestinală printr-o dietă bogată în fibre naturale.