Metoda de intervenție a fost împărțită în etape distincte
Un studiu clinic realizat în colaborare între Marea Britanie și Canada a demonstrat că mai mult de jumătate din adulții tineri, diagnosticați cu diabet de tip 2, au reușit să atingă starea de remisie în doar șase luni. Această realizare a fost posibilă datorită unui protocol intensiv care a combinat restricția calorică strictă cu un program structurat de activitate fizică. Rezultatele, publicate în octombrie 2026 în revista The Lancet Regional Health – Americas și prezentate la congresul EASD la Milano, arată o diferență dramatică: 54% din participanții supuși intervenției au redus glicemia sub pragul de diagnostic fără a lua medicamente, în timp ce doar 4% din grupul de control au obținut același rezultat.
Știri de ultimă oră
Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamente
Progrese în lupta cu bolile tropicale neglijate
Semnele după masă care pot ascunde un cancer de stomac
AVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgențăCercetarea, cunoscută sub numele de RESET for Remission, a fost condusă de profesoara Kaberi Dasgupta de la Universitatea McGill și de profesorul Thomas Yates de la Universitatea Leicester. Scopul principal era de a verifica dacă o abordare combinată poate inversa boala la persoane tineri, la care evoluția este adesea mai rapidă și mai periculoasă decât la vârstnici. Participanții au fost selectați dintr-o cohortă de 96 de adulți cu vârstă între 18 și 45 de ani, toți suferind de diabet de tip 2 și obezitate, dar care nu erau tratați cu insulină. Vârsta medie a fost de 38 de ani, iar indicele de masă corporală mediu a atins 35,2 kg/m², ce corespunde unei obezități de gradul II.
Metoda de intervenție a fost împărțită în etape distincte. În primele două săptămâni, participanții nu au mâncat mese normale, ci au primit produse de substituție a meselor din gama Optifast, care asigurau între 800 și 900 de kilocalorii pe zi. Aceste produse au permis un control precis al energiei și a nutrienților. Între săptămânile a treia și a douăsprezecea, dieta a rămas hipocalorică, dar s-a permis introducerea unei mese obișnuite zilnic. Planul alimentar includea 60-90 grame de proteine pe zi, o porție de fructe, două porții de legume fără amidon și cel puțin doi litri de lichide fără calorii. Distribuția macronutrienților ținea cont de aproximativ 30% proteine, 50% carbohidrați și 20% grăsimi.
După cele 12 săptămâni inițiale, participanții au trecut la o dietă de menținere a greutății pierdute, fără a mai continua restricția severă.
Componenta de activitate fizică a fost esențială pentru succesul programului. Spre deosebire de alte studii care s-au concentrat exclusiv pe dieta, acest proiect a integrat antrenamente supravegheate. În primele 12 săptămâni, participanții au efectuat două sesiuni de exerciții supravegheate pe săptămână, plus o a treia sesiune independentă. Programul combina activități aerobice, pentru îmbunătățirea capacității cardiovasculare, cu exerciții de rezistență, destinate să protejeze masa musculară în timpul slăbirii rapide. După primele trei luni, participanții au continuat să facă mișcare independent, în paralel cu dieta de menținere. Deși studiul nu a inclus un grup care să urmeze doar dieta, cercetătorii au urmărit să vadă dacă adăugarea exercițiilor aduce beneficii suplimentare.
Rezultatele finale au fost impresionante
Rezultatele finale au fost impresionante. După 24 de săptămâni, 27 dintre cei 50 de participanți din grupul de intervenție au intrat în remisie, adică 54%. În contrast, doar doi dintre cei 46 de persoane din grupul de control au atins același rezultat, adică aproximativ 4%. Analiza statistică a arătat că șansele de a intra în remisie erau de circa 21 de ori mai mari în grupul supus programului intensiv. Este important de subliniat că remisia nu înseamnă vindecarea definitivă a bolii; ea reprezintă menținerea glicemiei sub pragul de diagnostic fără tratament medicamentos, dar boala poate reapărea dacă se pierd progresul sau dacă funcția pancreatică se deteriorează.
În ceea ce privește pierderea în greutate, participanții din grupul de intervenție au slăbit în medie 8,4 kilograme, scăzând de la 100,7 la 92,3 kilograme. În grupul de control, pierderea medie a fost de doar 1,2 kilograme, de la 103,2 la 102 kilograme. Diferența a rămas statistic semnificativă. Un aspect crucial al studiului a fost conservarea masei musculare. Cercetătorii au observat că persoanele din programul intensiv au pierdut mai ales grăsime corporală, în timp ce musculatura a fost relativ bine păstrată. Acest lucru este vital, deoarece mușchii joacă un rol central în reglarea glicemiei, utilizând glucoza din sânge pentru producerea energiei. O masă musculară bine conservată susține sensibilitatea la insulină. În timpul dietelor foarte restrictive, pierderea rapidă în greutate poate afecta atât țesutul adipos, cât și musculatura.
Dacă o persoană recâștigă ulterior kilogramele pierdute, există riscul ca o proporție mai mare din greutatea recuperată să fie reprezentată de grăsime.
De aceea, antrenamentele de forță au fost incluse pentru a limita reducerea masei musculare.
Definiția remisiei în acest studiu se bazează pe scăderea hemoglobinei glicate (HbA1c) sub 6,5% și pe glicemia în jeun sub 7,0 mmol/L, fără a lua medicamente. Aceste praguri sunt cele folosite în ghidurile clinice internaționale pentru a defini remisia diabetului tip 2. Cercetătorii au subliniat că remisia nu este o vindecare definitivă, ci o stare în care boala este controlată fără tratament. Dacă stilul de viață nu se menține, glicemia poate urca iarăși, iar boala poate reapărea. De aceea, programul include o fază de menținere, în care participanții continuă să urmeze o dietă echilibrată și să facă mișcare regulată. Această abordare este esențială pentru a păstra rezultatele pe termen lung și a preveni recăderile.
