Spitalizările pentru diabet în România sunt duble față de media europeană după șapte ani de Forum

Care este indicatorul critic al sistemului medical românesc?

Diabetul zaharat generează în România un număr de spitalizări de două ori mai mare decât media europeană, o situație care persistă de șapte ani de la înființarea Forumului Român de Diabet. Această realitate îngrijorătoare a fost punută în evidență recent, la Palatul Parlamentului, unde s-a desfășurat o conferință majoră dedicată managementului integrat al afecțiunii.

Știri de ultimă oră

Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamenteProgrese în lupta cu bolile tropicale neglijateSemnele după masă care pot ascunde un cancer de stomacAVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgență

Evenimentul, organizat de Forumul Român de Diabet împreună cu Comisia pentru Sănătate a Senatului, a adus laolaltă voci din toate sectoarele implicate în lupta împotriva acestei boli cronice.

Participanții au inclus reprezentanți ai puterilor statului, specialiști medicali, lideri ai asociațiilor de pacienți și manageri din industria farmaceutică.

Conferința „Trei perspective, o singură direcție: managementul integrat al diabetului zaharat” a marcat împlinirea a șapte ani de activitate a Forumului.

Scopul principal al întâlnirii a fost facilitarea dialogului între cele trei piloni fundamentali ai gestionării diabetului: comunitatea medicală, pacienții și industria, toate acestea funcționând sub supravegherea decidenților din sistemul public de sănătate.

Dezbaterile s-au axat pe trei axe principale: evoluția practicii medicale în contextul digitalizării, plasarea pacientului în centrul procesului de transformare și inovare, precum și asigurarea sustenabilității financiare a programelor de suport.

Printre cei peste 50 de participanți prezenți la eveniment s-au numărat parlamentari, senatori și deputați, oficiali din Ministerul Sănătății, reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. De asemenea, au participat delegați ai societăților medicale, ai organizațiilor non-guvernamentale de pacienți și ai companiilor farmaceutice majore. Această prezență largă subliniază complexitatea problemei și necesitatea unei abordări interdisciplinare.

Datele statistice prezentate în cadrul acestui forum conturează o imagine a presiunii crescânde asupra resurselor statului.

În anul 2025, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat a ajuns la 1.381.461, conform datelor unice de identificare (CNP) furnizate de CNAS.

Această cifră reprezintă o creștere de 58.924 de cazuri față de anul precedent, din 2024, și un salt semnificativ de 151.490 de pacienți suplimentari comparativ cu 2023, ceea ce înseamnă o majorare de 12,32% în doi ani.

Prevalența bolii este alarmantă: aproximativ un adult la fiecare 13 persoane, în intervalul de vârstă 20-79 ani, suferă de diabet.

Mai mult, 21,4% dintre aceștia, adică unul din cinci, ignoră faptul că sunt afectați de boală, conform Atlasului Diabetului publicat de Federația Internațională de Diabet în 2025.

Care este impactul financiar al diabetului asupra bugetului?

Impactul financiar al diabetului asupra bugetului de sănătate este tot mai vizibil. Cheltuielile aferente Programului Național de Diabet au crescut de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,30 miliarde de lei în 2025, potrivit informațiilor CNAS.

România rămâne totuși la coada Uniunii Europene în ceea ce privește investițiile în sănătate, alocând doar 5,7% din Produsul Intern Brut pentru acest sector, cel mai mic procent din blocul european.

Cheltuielile medii per capita sunt de 972 de euro, o valoare infimoară față de media UE de 3.835 de euro, conform datelor Eurostat din 2023. Situația este agravată de faptul că, pentru prevenție, se alocă doar 1,2% din bugetul total al sănătății, conform estimărilor OECD și European Observatory din 2025.

Un indicator critic de performanță a sistemului medical românesc este rata spitalizărilor.

Aceasta se situează la 228 de internări la fiecare 100.000 de locuitori, dublând media OECD, care este de 111 la 100.000.

Analiza Curții de Conturi a României, publicată în 2026, relevă faptul că în perioada 2022-2024 au existat 23.869 de internări care puteau fi evitate dacă pacienții ar fi fost tratați corect în ambulatoriu.

Economisirea sumei de aproximativ 49,7 milioane de lei ar fi fost posibilă dacă aceste cazuri nu ar fi necesitat hospitalizare. Costul anual suportat de fiecare persoană cu diabet în România este de 900,1 dolari, o valoare mult inferioară mediului european de 2.950,9 dolari. Tragedia este completată de rata mortalității: anual, 10.033 de români cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani mor din cauza complicațiilor asociate diabetului.

Liderii medicali și politici au emis declarații ferme privind direcția de urmat. Prof. Univ. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a subliniat importanța coordonării între specializări.

El a arătat că, deși diabetul implică medici de profiluri diverse, o colaborare strânsă este esențială pentru a oferi pacientului cele mai bune decizii terapeutice. Streinu-Cercel a exprimat optimismul fața progreselor realizate în România și dorința de a continua pe această linie.

Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a cerut realizarea unui studiu epidemiologic exhaustiv pentru a măsoara exact dimensiunea diabetului și prediabetului.

El a menționat că rezultatele studiului PREDATORR NEXT, care vor fi prezentate în curând, vor oferi bazele necesare pentru intervenții precise. Timar a insistat asupra faptului că mulți pacienți trăiesc necunoscut cu boala și primejdia vine abia când simptomele devin acute. El a apreciat rolul Forumului în menținerea cooperării interprofesionale.

Gabriela Roman, președinta Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a explicat că managementul optim al diabetului este multifactorial.

Obiectivele terapeutice nu se limitează la controlul glicemiei, ci includ și aspectele legate de stilul de viață, greutate, lipide și tensiune arterială. Ea a propus reorganizarea serviciilor de ambulator, adaptându-le la tipul de diabet și oferind flexibilitate în durată consultațiilor, susținute de un punctaj corespunzător. De asemenea, Roman a solicitat protocoale comune cu alte specialități, inclusiv medicina de familie.

La ce se limitează obiectivele terapeutice?

Anca Pantea-Stoian, președinta Comisiei de Diabet din Ministerul Sănătății, a afirmat că diabetul de tip 2 trebuie tratat ca o boală cardio-reno-metabolică, nu doar ca o problemă de glicemie.

Ea a pledat pentru un traseu național integrat care să conecteze depistarea precoce cu intervenția rapidă și monitorizarea continuă. Pantea-Stoian consideră că cea mai mare oportunitate pentru România este aplicarea consecventă a practicilor deja validate ca eficiente.

Cornelia Bala, director de comunicare, a subliniat rolul crucial al educației terapeutice.

Ea a propus relansarea programelor de specializare pentru asistenții medicali și comunitari. Pentru pacienții vulnerabili socioeconomic, a sugerat utilizarea spitalizării de zi pentru a reduce internările evitabile, oferind toate consultațiile necesare într-o singură vizită. Bala a mai menționat necesitatea descentralizării procedurilor administrative, pentru a elibera timpul medicilor pentru interacțiunea cu pacienții.

Dr. Stela Firu, Secretar de Stat la Ministerul Sănătății, a prezentat eforturile instituționale curente. Se lucrează la Planul național de promovare a sănătății și prevenție pentru perioada 2026-2030 și la un plan specific pentru diabet. Accentul este pus pe reducerea factorilor de risc, depistarea timpurie, crearea unui registru național pentru prediabet și diabet, consolidarea medicinei de familie și accesul echitabil la servicii.

Obiectivul final este prevenirea mai intensă, diagnosticul precoce și prevenirea complicațiilor.

Cristina Pricop, liderul Grupului de Lucru Diabet din ARPIM, a subliniat că progresul științific este inutil dacă nu ajunge la pacient. Ea a identificat inovația, transformarea datelor în politici publice și educația preventivă din copilărie ca direcții prioritare, pentru o îngrijire echitabilă a tuturor pacienților.

Rodica Molnar, reprezentând Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici – Mureș (ASCOTID), a recunoscut contribuția esențială a Forumului în cei 7 ani de activitate. Pacienții doresc o prevenție mai amplă, dată creșterii numărului de cazuri.

Ei solicită funcționarea eficientă a echipelor multidisciplinare și acces echitabil la tehnologiile moderne de monitorizare. O dorință veche, reiterată acum, este simplificarea birocratică, cu mai puține formalități și mai multe acțiuni concrete.

Dezbaterile din cadrul conferinței au acoperit și teme specifice de politică de sănătate.

S-a discutat despre dezvoltarea Registrului Național de Diabet Zaharat și interoperabilitatea datelor pentru decizii clinice informate. S-a analizat necesitatea actualizării Programului Național de Diabet pentru a se alinia la avântul medical și tehnologic, asigurând o aplicare unitară pe teritoriul întregii țări. S-a pus accent pe consolidarea prevenției și educației terapeutice, inclusiv prin implementarea normelor Legii nr. 249/2020.

În final, s-a subliniat importanța dezvoltării protocoalelor și traseelor clinice clare, esențiale pentru un management coerent al bolii.