Legăturile din copilărie modelează sănătatea inimii și creierului în mijlocul vieții

Cum afectează prezența fratelui și fumatul riscurile pe termen lung?

O echipă de cercetători de la Universitatea din Turku a dezvoltat o teză de doctorat care analizează cum factorii din primii ani de viață influențează starea de sănătate fizică pe măsură ce persoana îmbătrânește. Studiul arată că mediul înconjurător din copilărie are un impact semnificativ asupra sănătății generale a unei persoane în anii de mijloc ai vieții.

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Cercetarea urmărește evoluția unor indivizi din primii ani de viață până în maturitate. Prin analiza datelor, oamenii științifici au identificat modele de risc care persistă de-a lungul timpului.

Printre descoperiri se numără faptul că fiind un copil unic schimbă modelul de sănătate. Acești oameni au un risc cumulativ mai mare de probleme cardiovasculare o longevitate. Obiceiurile părinților au, de asemenea, un rol important în formarea rezultatelor de sănătate în adulter.

Datele arată că copiii singurătăți au un profil de risc mai defavorabil. Ei au o probabilitate mai mare de a dezvolta boli ale inimii comparativ cu cei care au frați. Acest dezavantaj continuă de-a lungul vieții. În plus, expunerea la fum de tutun în casnă în timpul copilăriei s-a dovedit dăunătoare. Copiii care au trăit cu părinți fumători au dezvoltat o vulnerabilitate mai mare. Acest factor de mediu a contribuit la o funcție cognitivă mai scăzută în mijlocul vieții.

Combinația dintre izolare socială și expunere chimică a creat un efect compus.

Structura socială din copilărie prezice funcția creierului în adulter?

Declinua cognitivă a apărut ca un indicator cheie în această analiză.

Cercetarea a constatat că mediul familial din copilărie are o influență semnificativă asupra sănătății creierului. Persoanele care nu au avut frați au obținut scoruri mai scăzute la testele cognitive în mijlocul vieții. Fumatul părinților a agravat și mai mult aceste deficiențe.

Datele sugerează că rețelele de sprijin social sunt esențiale pentru menținerea funcțiilor neuronale. O familie mai numeroasă poate oferi reziliență împotriva schimbărilor asociate cu îmbătrânirea. În schimb, copilări singure pot lăsa persoanele mai expuse la declinua cognitivă.

Implicațiile pentru sănătate publică sunt semnificative. Medicii pot lua în considerare istoricul familial, pe lângă genetica, când evaluează pacienții. Înțelegând aceste factori din copilărie, se pot aplica strategii de intervenție mai devreme. Profesioniștii din domeniul sănătății pot identifica grupuri cu risc ridicat în funcție de istoricul lor de copilărie. Această abordare mută accentul de la tratament reactiv la prevenție proactivă. Prin identificarea populațiilor vulnerabile devreme, doctorii pot monitoriza aproape sănătatea inimii și a creierului.

Cine a condus acest studiu de sănătate? Cercetătorii de la Universitatea din Turku au realizat această analiză.

Întrebări frecvente!

A fost parte dintr-un proiect de teză de doctorat axat pe sănătatea dezvoltării.

Ce trasaturi familiale cresc riscul de boli ale inimii? Fiind un copil singur a crescut riscul de probleme cardiovasculare pe tot parcursul vieții.

Expunerea la fumatul părinților a agravat, de asemenea, sănătatea atât a inimii, cât și a creierului.

Cum acest lucru afectează îngrijirea medicală viitoare? Medicii pot folosi istoricul de copilărie pentru a identifica adulți cu risc.

Acest lucru le permite o monitorizare mai bună a funcțiilor cognitive și cardiace în mijlocul vieții.