29 octombrie: Ziua mondială de luptă împotriva accidentului vascular cerebral

Cum se ajunge la o asemenea criză?

după un asemenea șoc? În fiecare an, pe 29 octombrie, lumea marchează Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (AVC).

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Este momentul în care comunitatea internațională trage un semnal de alarmă privind amploarea acestui flagel și ne reamintește că lupta împotriva lui cere o mobilizare generală, arată datele de pe platforma world-stroke. org.

La nivel global, accidentul vascular cerebral rămâne una dintre principalele cauze de dizabilitate și ocupă locul al doilea în clasamentul mortalității, imediat după bolile cardiace ischemice, avertizează Asociația ALIA (Asociația Pentru Luptă Împotriva Accidentului Vascular Cerebral). Cei care supraviețuiesc se trezesc adesea într-o cu totul altă realitate: se luptă cu paralizii, probleme de vorbire, tulburări de orientare sau pierderi de memorie, totul depinzând de cât de grav a fost atacul.

Tocmai de aceea, fiecare minut contează enorm — accesul rapid la medici buni poate face diferența între viață și moarte, dar și între o recuperare reală și o viață dependentă de ajutorul altora.

Cât de gravă este situația la noi în țară?

Din punct de vedere medical, totul se reduce la o întrerupere a fluxului de sânge spre creier. Fie că vorbim despre un blocaj (AVC ischemic) sau despre spargerea unui vas de sânge (AVC hemoragic), consecințele sunt la fel de dramatice, după cum explică și portalul stop-avc. ro.

Vestea bună este că prevenția funcționează.

Ținerea sub control a hipertensiunii, o dietă echilibrată, renunțarea la fumat și un stil de viață activ nu doar că feresc organismul de un AVC, dar scad considerabil și riscul de boli de inimă, diabet sau chiar cancer.

În România, statisticile arată sumbru: undeva între 60.000 și 70.000 de români suferă un AVC în fiecare an.

Unde lovește cel mai des boala?

Potrivit datelor ALIA, cele mai multe sunt de tip ischemic (în jur de 55.000), urmate de cele hemoragice (aproximativ 7.500) și de hemoragiile subarahnoidiene (în jur de 1.500).

Mai mult, o sinteză publicată de InfoCons Protecția-Consumatorilor pentru perioada 2016-2024 arată un total de 161.707 cazuri noi, cu o medie de aproape 17.967 pe an.

Anul 2022 a adus cel mai mic număr din acest interval (16.079 de cazuri), în timp ce 2024 a urcat îngrijorător până la un vârf de 19.767, menționează infocons. ro.

Nici harta României nu arată uniform. Județul Timiș conduce detașat la numărul de cazuri (12.251, adică vreo 7,6% din totalul pe țară), fiind urmat de București (7.217) și județul Prahova (7.191).

Ce măsuri iau autoritățile în sfârșit?

De altfel, doar în aceste prime cinci zone administrative se adună aproape un sfert (23,4%) din totalul național al îmbolnăvirilor, subliniază InfoCons.

Lucrurile au început să se miște și în spitale. În 2023, Ministerul Sănătății a introdus un atestat pentru pregătirea medicilor în proceduri neurointervenționale, cum este trombectomia mecanică, salvatoare în cazurile de AVC.

În același an, ministrul Alexandru Rafila a semnat „Stroke Action Plan for Europe” (SAP-E), un angajament ferm că România va face curățenie în sistem și va trata acești pacienți în unități specializate, dedicate.

În plus, tot din octombrie 2023, Ministerul a pornit un nou Program de Acțiuni Prioritare (AP-AVC-REAB), care aduce bani direct pentru recuperarea timpurie a pacienților în secțiile de neurologie. Pentru că un bolnav nu are nevoie doar să scape cu viață, ci și să învețe din nou să meargă, să vorbească și să trăiască demn.