Doar cunoștințe și abilități clinice în formare medicală?
Un studiu național al Colegiului de Medici din România arată că șase din zece medici în formare simt nevoia unei pregătiri suplimentare. Ce specialități sunt ținte.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileAproximativ 60% dintre medicii rezidenți care au participat la studiu declară că au nevoie de o formare suplimentară pentru a comunica mai bine cu pacienții și familiile lor. Deși majoritatea își evaluează pozitiv abilitățile de comunicare, doar 13,1% se consideră a avea un grad foarte ridicat de stăpânire asupra acestora. Pediatria, oncologia, psihiatria, medicina de familie, anestezia și îngrijirea intensivă sunt printre specialitățile în care această nevoie se exprimă cel mai frecvent.
Comunicarea cu pacienții, o provocare pentru șase din zece medici rezidenți
Studiul sociologic național realizat de Colegiul de Medici din România în 2026 evidențiază o necesitate importantă de formare a viitorilor specialiști: dezvoltarea abilităților de comunicare cu pacienții și cu cei dragi. Conform rezultatelor, aproximativ 60% dintre medicii rezidenți participanți la studiu declară că au o nevoie mare sau foarte mare de formare specializată în acest domeniu. Pe de altă parte, 16% consideră că au o nevoie scăzută de formare, iar 22% au o poziție neutră.
Datele arată că formarea medicală nu înseamnă doar acumularea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților clinice.
Abilitatea de a explica un diagnostic, de unde vine?
Abilitatea de a explica un diagnostic, de a prezenta opțiunile de tratament și de a gestiona emoțiile pacienților sunt, de asemenea, componente importante ale activității medicale.
Comunicarea devine din ce în ce mai dificilă în situații în care medicii trebuie să transmită vești serioase, să discute despre prognoze rezervate sau să gestioneze tensiunile și neînțelegerile cu pacienții și familiile lor.
Medicii rezidenți simt că nevoia de formare crește pe măsură ce dobândesc experiență
Unul dintre rezultatele interesante ale cercetării este legat de evoluția nevoilor de formare în funcție de anii de rezidență. Contrar așteptărilor, experiența clinică nu pare să reducă această necesitate. Dimpotrivă, procentul de medici care solicită formare suplimentară în materie de comunicare crește cu progresul în formare.
Astfel, 61,5% dintre locuitorii din primul an spun că au nevoie de cursuri de comunicare, în timp ce procentul ajunge la 64,8% pentru cei din anii 5-6.
Contactul direct cu pacienții, depășirea unor situații medicale complexe și creșterea responsabilităților ajută tinerii medici să devină conștienți de importanța abilităților relaționale.
Contactul direct cu pacienții, depășirea unor situații grele!
Pediatria, oncologia și psihiatria, printre specialitățile în care medicii necesită o pregătire suplimentară
Nevoia de pregătire în comunicare este cea mai mare în specialitățile care implică interacțiuni dificile sau complexe cu pacienții și persoanele aflate la dependență.
Conform studiului, ATI este una dintre domeniile în care peste 65-70% dintre răspunsurile indică o mare nevoie de formare în comunicare. În aceste specialități, medicii trebuie să gestioneze frecvent conversații sensibile, să explice diagnosticurile dificile și să ofere sprijin pacienților sau familiilor lor în momente vulnerabile.
De asemenea, necesitatea de formare este exprimată în mod relativ uniform în centrele medicale din țară, ceea ce sugerează că aceasta nu este o problemă izolată la nivelul anumitor regiuni.
Rezultatele studiului au fost de asemenea evidențiate de diferențele dintre răspunsurile femeilor și ale bărbaților. Astfel, 64,2% dintre femeile medicale rezidenți spun că au o mare nevoie de formare în comunicare, comparativ cu 52% dintre bărbați. De asemenea, diferențele sunt vizibile și pentru cei care apreciază că au o mare nevoie de formare. Procentul este de 32,8% pentru femei, comparativ cu 25,2% pentru bărbați. La polul opus, 26,2% dintre bărbați în acest domeniu, comparativ cu doar 12,7% dintre femei.
