Misterul variola
ADN-ul unei mumii vechi de 500 de ani a scos la lumină secretul unei epidemii devastatoare. Deși sursele istorice descriu impactul cumplit al bolilor aduse de europeni asupra populațiilor indigene, acum, o parte esențială a acestei povești poate fi citită direct din codul genetic.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileRecuperat de la mumiile chiliene, ADN-ul schimbă radical perspectiva. Cercetătorii au reușit să compare genomul virusului antic cu secvențe de variolă din alte perioade și regiuni. Rezultatul plasează virusul sud-american într-o ramură evolutivă asociată cu variantele europene mai vechi, confirmând astfel scenariul introducerii virusului peste Atlantic, odată cu începutul colonizării europene. Cele două victime, ale căror rămășițe au furnizat ADN-ul viral, au murit cel mai probabil într-o perioadă de transformări dramatice pentru societățile din America.
Noi orizonturi în medicină
Descoperirea a confirmat că virusul identificat este un strămoș al variolei, dar cu mutații specifice mediului tropical al Anzilor. Analizele cu radiocarbon au stabilit că rămășițele umane datează din prima jumătate a secolului al XVII-lea, o perioadă în care colonizatorii spanioli intensificau contactul cu comunitățile Mapuche și Aymara. Arheologii au găsit dovezi ale unor săpături masive în siturile de la Valparaíso și Santiago, unde mumiile au fost descoperite în straturi de cenușă și ceramică precolumbiană. Aceste date susțin ipoteza că epidemia a fost alimentată de condițiile de viață aglomerate și de lipsa imunității în rândul populațiilor native.
Acest studiu deschide noi perspective pentru înțelegerea evoluției virusurilor zoonotice și pentru dezvoltarea de vaccinuri țintite, deoarece secvențele genetice pot fi comparate cu tulpinile moderne. Echipa de cercetători plănuiește să extindă investigațiile la alte situri arheologice din America de Sud, pentru a cartografia răspândirea inițială a patogenului.
