Alegerile alimentare greșite pot agrava reacțiile imunitare

Cum separăm variabilele în experimente?

Alimentația de scurtă durată poate amplifica răspunsurile imunitare

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Modul în care ne hrănim, chiar și pentru o perioadă foarte scurtă, pare a fi capabil de a modifica intensitatea cu care organismul reacționează la un agent iritant. O echipă de specialiști de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF) a demonstrat că doar câteva zile de consum de alimente cu conținut ridicat de grăsimi sunt suficiente pentru a declanșa o reacție inflamatorie mai intensă la șoarecii supuși experimentului.

Această constatare schimbă modul în care privim legătura dintre dietă și sistemul imunitar.

Articolul științific, publicat în revista Nature la data de 28 octombrie 2026, subliniază că efectul nu depinde neapărat de prezența obezității.

Chiar și la animale cu greutate normală, o schimbare bruscă a alimentației a dus la o inflamație severă a pielii și a plămânilor după expunerea la o cremă iritantă.

Mai mult decât atât, cercetătorii au observat că țesutul afectat păstrează o anumită „memorie” inflamatorie. Astfel, o nouă expunere la aceeași substanță declanșează o reacție disproporționat de puternică, chiar și după ce simptomele vizibile au dispărut.

Contextul și obiectivele cercetării

Punctul de plecare al studiului a fost o observație bine cunoscută în literatura medicală: persoanele cu exces ponderal prezintă adesea inflamații mai intense. Echipa de cercetători a vrut să verifice dacă această corelație este cauzată direct de greutatea corporală în sine sau dacă factorul determinant este alimentația bogată în grăsimi.

Pentru a răspunde la această întrebare, Zewen „Owen” Jiang, coautor principal al lucrării, a comparat doi grupuri de șoareci. Unul era hrănit cu o dietă săracă în grăsimi, în timp ce celălalt primea hrană cu conținut ridicat de lipide.

După stabilirea acestei baze, cercetătorii au aplicat imiquimod, o substanță folosită în laborator pentru a induce inflamație cutanată, pe urechea animalului.

Rezultatele au fost clare: șoarecii obezi, care consumau în mod obișnuit alimente bogate în grăsimi, au dezvoltat o inflamație severă. În contrast, animalele cu o dietă controlată și săracă în lipide au prezentat o reacție mult mai ușoară.

De mulți ani, știm că obezitatea este asociată cu inflamații mai severe.

Dar am vrut să aflăm dacă greutatea în exces sau pur și simplu dieta nesănătoasă era cea care determina răspunsul mai puternic, a explicat Jiang.

Experimentele de separare a variabilelor

Pentru a distinge efectul alimentației de cel al greutății corporale, echipa a realizat o serie de experimente suplimentare. Șoarecii cu greutate normală, care fuseseră hrăniți inițial cu o dietă săracă în grăsimi, au fost trecuți la o hrană bogată în lipide. După doar trei zile de această alimentație, cercetătorii le-au aplicat crema iritantă.

Rezultatul a fost neașteptat: animalele au dezvoltat o inflamație severă a urechii, comparabilă cu cea observată la șoarecii obezi care consumau în mod constant alimente cu conținut ridicat de grăsimi.

Această constatare sugerează că o perioadă scurtă de alimentație bogată în grăsimi este suficientă pentru a modifica răspunsul imunitar, fără a fi necesară apariția obezității. Cercetătorii au testat și scenariul invers. Șoarecii obezi care au fost trecuți la o dietă normală timp de patru zile au prezentat o inflamație mult mai ușoară după aplicarea cremei. Aceste date indică faptul că compoziția alimentației din perioada imediat anterioară unei reacții inflamatorii are un rol decisiv, nu doar istoricul alimentar de lungă durată sau greutatea corporală.

Totuși, studiul nu stabilește că orice aliment bogat în grăsimi provoacă automat o inflamație și nici că o singură masă nesănătoasă declanșează neapărat o reacție severă.

Experimentele s-au concentrat pe o dietă controlată, administrată pe parcursul mai multor zile, la animale de laborator.

Efectele se extind și la plămâni!

Memoria inflamatorie a țesutului

Una dintre cele mai interesante descoperiri a apărut la câteva săptămâni după primul experiment. După ce șoarecii cu greutate normală au revenit la o dietă săracă în grăsimi, inflamația inițială s-a calmat. Însă când cercetătorii au aplicat o nouă doză de imiquimod în aceeași ureche, reacția a fost disproporționat de puternică. Explicația pare a fi legată de modul în care sistemul imunitar se reconfigurează în timpul și după inflamație.

Cercetătorii au identificat mai multe schimbări la nivelul țesutului afectat, care explică de ce acesta a rămas sensibilizat. În primul rând, alimentația bogată în grăsimi a favorizat atragerea în piele a unor celule imune capabile să răspundă rapid.

Acestea au contribuit la amplificarea reacției provocate de substanța iritantă. Ulterior, pe măsură ce inflamația s-a diminuat, în urechea afectată au rămas alte celule imune, numite celule T de memorie. Aceste celule fac parte din mecanismul prin care sistemul imunitar păstrează informații despre întâlnirile anterioare cu anumiți agenți.

În acest experiment, prezența lor, alături de celelalte modificări ale țesutului, a fost asociată cu un răspuns inflamator mai puternic la următoarea expunere. Astfel, dispariția semnelor vizibile ale inflamației nu a însemnat neapărat că țesutul revenise complet la starea inițială.

Extinderea efectelor la nivelul plămânilor

Efectele alimentației nu s-au limitat la piele. Echipa a identificat un tip similar de intensificare a inflamației și în plămâni, ca răspuns la o iritație, după doar câteva zile de dietă bogată în grăsimi.

Această observație sugerează că influența alimentației asupra reacțiilor imunitare ar putea viza mai multe tipuri de țesuturi, nu doar pielea.

Cu toate acestea, rezultatele nu înseamnă că o dietă bogată în grăsimi provoacă în mod direct boli pulmonare sau că persoanele care consumă astfel de alimente vor dezvolta automat reacții inflamatorii mai severe.

Studiul a investigat răspunsuri experimentale la șoareci, iar implicațiile pentru sănătatea umană trebuie stabilite prin cercetări suplimentare.

Implicații pentru viața cotidiană

Cercetarea aduce în atenție o posibilă legătură între ceea ce mâncăm într-o anumită perioadă și felul în care organismul reacționează ulterior la factori iritanți.

Dacă efecte asemănătoare vor fi demonstrate și la oameni, alimentația ar putea reprezenta un factor important în înțelegerea variațiilor răspunsului inflamator, inclusiv la persoane care nu au exces ponderal.

Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că schimbarea dietei timp de câteva zile poate agrava în mod previzibil o reacție alergică, o dermatită sau o altă afecțiune inflamatorie la oameni.

Studiul a analizat o reacție cutanată indusă experimental și nu trebuie confundat cu demonstrarea unui efect asupra tuturor tipurilor de reacții imunitare.

Jiang a subliniat și faptul că alimentația nu este singurul factor care ar putea influența imunitatea.

„Dieta, exercițiile fizice, somnul, toate acestea ar putea influența sănătatea sistemului imunitar în moduri pe care încă nu le înțelegem pe deplin”, a declarat cercetătorul.

Descoperirea evidențiază, așadar, o întrebare importantă pentru cercetările viitoare: cât de mult poate schimba alimentația, într-un timp scurt, modul în care organismul răspunde la o agresiune și cât timp persistă aceste modificări după revenirea la obiceiuri alimentare diferite?

Zewen Jiang și colab. „Diet at disease onset determines tissue inflammatory memory”, publicat în revista Nature, 28 octombrie 2026. DOI: 10.1038/s41586-026-11181-4.