Să încheiem cutia cu antibiotice!
O să-ți spun ceva.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileMihail Pautov atrage atenția asupra unui sfat pe care mulți l-au auzit de-a lungul vieții și explică de ce durata tratamentului ar trebui să fie determinată de medic, nu de pacient, în funcție de modul în care se simt.
Mai multe zile de antibiotice nu înseamnă automat un tratament mai bun. Expunerea pe termen lung la aceste medicamente poate îmbunătăți rezistența bacteriilor la antibiotice.
Un studiu din Franța a comparat două regimuri de tratament pentru pneumonie. Pacienții stabiliți după trei zile de antibiotice au primit fie cinci zile de tratament în plus, fie placebo.
Tratamentul mai scurt a avut cel puțin la fel de bune rezultate în studiul prezent. La 15 zile, proporția pacienților vindecați a fost de 77% în grupul placebo și de 68% în grupul care a continuat antibioticul.
Nu opriți antibioticul pe cont propriu și nu utilizați medicamente rămase de la un tratament anterior. Medicul determină cât timp durează în funcție de infecție și de progresul pacientului.
De ce sfatul „să încheiem cutia cu antibiotice” nu se aplică automat tuturor infecțiilor
„Să încheiem cutia cu antibiotice, altfel apare rezistența” este unul dintre sfaturile pe care mulți le-au auzit de la părinți, farmaciști sau chiar medici. Ideea că un tratament mai lung ar preveni întotdeauna rezistența bacteriană a fost prezentă de mult timp în recomandările privind antibioticele.
Cu toate acestea, durata tratamentului este mai importantă decât simpla aderare la un număr de pastile într-o cutie. În anumite infecții, coșurile mai scurte pot fi suficiente dacă sunt alese corect și dacă pacientul îndeplinește criteriile necesare.
Mihail Pautov a explicat într-un post pe Facebook de ce administrarea antibioticelor pentru mai multe zile decât este necesară poate avea efecte adverse și de ce recomandările medicale pentru durata tratamentului s-au schimbat în unele situații.
„Resistența la antibiotice crește în special cu cantitatea de antibiotice pe care le iei, deoarece în fiecare zi în care le adaugi la tratamentul tău este o altă zi în care bacteriile din intestin și piele care nu au avut nimic de-a face cu infecția învață să reziste”, a spus medicul.
Cu alte cuvinte, antibioticele nu funcționează doar asupra bacteriilor care cauzează infecția pe care le-au fost prescrise. Expunerea la aceste medicamente poate promova, de asemenea, selecția bacteriilor rezistente din alte zone ale corpului.
Nici pacienții, nici medicii nu știau cine lua antibioticul și cine lua placebo!
Prin urmare, utilizarea lor trebuie să fie justificată și durata tratamentului adaptată nevoilor pacientului.
Pentru a ilustra de ce un tratament mai lung nu este întotdeauna necesar, dr. Mihail Pautov prezintă rezultatele unui studiu efectuat în Franța pe 310 de persoane internate cu pneumonie.
Pacienții incluși în studiu au fost stabiliți după trei zile de tratament cu antibiotice.
Ulterior, au fost împărțite aleatoriu în două grupuri: unii au continuat să primească antibioticul timp de încă cinci zile, în timp ce alții au primit placebo, adică pastile fără substanța activă a antibioticului.
Nici pacienții, nici medicii nu știau cine lua antibioticul și cine lua placebo. Acest tip de organizare contribuie la reducerea influenței așteptărilor asupra rezultatelor studiilor.
Rezultatele prezentate de doctor au fost surprinzătoare pentru cei care consideră că mai multe zile de antibiotice înseamnă neapărat o șansă mai mare de recuperare.
„La 15 zile, 77% dintre cei care au primit placebo și 68% dintre cei care au continuat să ia antibiotice au fost vindecați, ceea ce înseamnă că tratamentul scurt a mers cel puțin la fel de bine, iar problemele digestive au fost mai puțin frecvente, 11% față de 19%”, explică dr.
Nu o să-ți spun. Astfel, în grupul care a întrerupt antibioticele după primele trei zile și care a primit ulterior placebo, proporția de pacienți vindecați a fost mai mare decât în grupul care a continuat tratamentul.
Și probleme digestive au fost raportate mai rar în primul grup.
Rezultatele nu înseamnă că antibioticele trebuie administrate doar timp de trei zile în cazul unei pneumonii sau a oricărei alte infecții. Studiul a implicat pacienți selectați care au fost deja stabiliți după primele trei zile de tratament.
Asta înseamnă că poți opri antibioticul când te simți mai bine?
