O nouă descoperire poate schimba soarta bolii Parkinson!
O echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină Perelman a Universității din Pennsylvania a făcut o descoperire promițătoare în lupta împotriva bolii Parkinson. Aceștia au reușit să blocheze o proteină esențială, cunoscută sub numele de GPNMB, care contribuie la evoluția acestei afecțiuni neurologice.
Știri de ultimă oră
Republicii intensifică presiunea pentru a restricționa medicamentele pentru dependența de opioide
Sprijin limitat pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural
Cum să faci față alergiilor de primăvară cu ajutorul uleiurilor esențiale?
Vitamina care reduce riscul de cancer de piele cu aproape 50%Studiul, publicat în revista Neuron, sugerează că utilizarea anticorpilor monoclonali pentru a inhiba această proteină ar putea deschide noi căi de tratament, mai ales în stadiile incipiente ale bolii.
GPNMB, o proteină imunitară din creier, joacă un rol crucial în propagarea leziunilor asociate cu Parkinson, mutându-se de la o celulă cerebrală la alta.
„Mulți pacienți sunt diagnosticați devreme, când simptomele sunt încă ușoare, dar nu avem la dispoziție tratamente care să încetinească progresia bolii”, a declarat Alice Chen-Plotkin, autoarea principală a studiului și profesoară de neurologie.
„Aceste rezultate preliminare reprezintă un pas încurajator spre dezvoltarea unor astfel de terapii”.
Boala Parkinson afectează peste un milion de oameni în Statele Unite, cu aproximativ 90.000 de noi diagnostice anual. Deși cauzele exacte ale bolii rămân neclare, cercetătorii știu că aceasta progresează treptat în creier. O proteină numită alfa-sinucleină este implicată în acest proces, formând aglomerări anormale în neuroni, care afectează celulele și se răspândesc la cele sănătoase. Pe măsură ce mai multe zone ale creierului sunt afectate, simptomele se agravează, iar pacienții pot experimenta tremurături, dificultăți de mers și probleme de echilibru. Tratamentele actuale, precum levodopa și stimularea cerebrală profundă, ajută la ameliorarea simptomelor, dar nu există terapii aprobate care să oprească progresia bolii. Într-un studiu anterior din 2022, Chen-Plotkin și echipa sa au identificat GPNMB ca o moleculă cheie în răspândirea alfa-sinucleinei între neuroni.
Această descoperire a făcut din GPNMB o țintă promițătoare pentru viitoarele terapii.
Pot anticorpii monoclonali stopa boala Parkinson?
În noul studiu, cercetătorii au descoperit că microgliile, celulele imunitare din creier, sunt o sursă majoră de GPNMB în boala Parkinson.
Atunci când neuronii sunt afectați, microgliile eliberează GPNMB, permițându-i să se miște liber între celulele cerebrale. Experimentele de laborator au arătat că anticorpii dezvoltați pentru a bloca GPNMB au împiedicat răspândirea alfa-sinucleinei de la o celulă la alta.
„Aceste rezultate sugerează că boala Parkinson ar putea fi alimentată de un ciclu vicios – alfa-sinucleina se acumulează, afectând neuronii, iar deteriorarea acestora eliberează GPNMB, accelerând astfel răspândirea”, a explicat Chen-Plotkin.
„Încercarea de a întrerupe acest ciclu ar putea, sperăm, să încetinească sau chiar să oprească răspândirea alfa-sinucleinei și neurodegenerarea asociată”.
Pentru a verifica relevanța acestor rezultate în cazul oamenilor, cercetătorii au analizat probe de țesut de la 1.675 de creiere din baza de date Penn Brain Bank.
Aici, au descoperit că persoanele cu o variantă genetică care favorizează producția de GPNMB prezentau o patologie mai extinsă a alfa-sinucleinei. Această constatare sugerează un rol semnificativ al GPNMB în progresia bolii Parkinson la oameni. De asemenea, nivelurile ridicate de GPNMB nu au fost asociate cu alte afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer. „Aceste rezultate sunt promițătoare, dar mai avem mult de lucru înainte de a putea aplica această terapie la oameni”, a concluzionat Alice Chen-Plotkin.
„Cu toate acestea, suntem încurajați pe măsură ce continuăm să lucrăm la un tratament inovator pentru boala Parkinson”.
