Cinci semne de alarmă la înțepăturile de țânțari pe care nu le puteți ignora

Ce semne ale virusului West Nile trebuie să recunoașteți imediat?

Doctorul Tudor Ciuhodaru, specialist în boli infecțioase, a emis un avertisment public privind creșterea riscului asociat înțepăturilor de țânțari, în contextul apariției unor cazuri confirmate de infecție cu virusul West Nile în România. Conform declarațiilor sale publicate pe Facebook, până la data de 19 iulie 2026, au fost înregistrate trei cazuri de infecție în acest sezon epidemiologic, dintre care unul dintre pacienți a decedat.

Știri de ultimă oră

Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurațiGripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece oriHorațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădinițăTratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficiente

Această situație a determinat medicul să sublinieze necesitatea recunoașterii timpurie a unor semne clinice care necesită intervenție medicală de urgență.

Printre semnele de alertă pe care le-a enumerat doctorul Ciuhodaru se numără febra ridicată, adesea supra de 39 grade Celsius, care apare brusc și durează mai mult de 24 de ore fără să scadă. Un alt indicator semnificativ este durerea de cap intensă, descrisă de pacienți ca pulsantă și localizată în zona frontului sau a șoapelor, care nu se amelioră cu analgezicele comune.

Aceste două simptome sunt, de obicei, dintre primele care se manifestă și pot fi confundate cu o gripă severă.

Pe lângă febra și durerea de cap, doctorul a mentionat vârsăturile repetate, care pot duce la deshidratare și disequilibriu hidroelectrolitic, mai ales la copii și persoanele în vârstă. Un alt semn de gravitate este starea generală alterată, care se manifestă prin confuzie, sonnoliență excesivă, dificultate de concentrare sau, în cazuri mai grave, agitație și disoriență spațială.

Sensibilitatea la lumină, cunoscută și ca fotofobie, a fost de asemenea inclusă în lista semnelor de alarmă, indicând o possiblie afectare a sistemului nervos central.

Recunoașteți imediat aceste semne periculoase după înțepătura de țânțar!

După opiniul medicului, aceste manifestații clinice apar în general între două și opt zile după ce a avut loc înțepătura de țânțar de genul Culex, care este principalul vector al virusului West Nile în Europa de Est. Această fereastră de timp este crucială pentru intervenție medicală, deoarece diagnosticul precoce poate preveni complicații serioase precum meningoencefalita, paralizie flacide sau, în cele mai grave cazuri, deces.

Doctorul Ciuhodaru a subliniat clar că, până în prezent, nu există un tratament antiviral specific aprobate pentru virusul West Nile, iar managementul clinic se bazează exclusiv pe sprijinul simptomatic: hidratare intravenoasă, controlul febrei, gestionarea crisiselor epileptice și monitorizarea funcțiilor vitale.

În ceea ce privește modul de transmitere, doctorul a precisat că virusul West Nile se răspândește aproape exclusiv prin picătura de țânțari infectate. Contactul fizic direct între oameni – inclusiv atingerea, sărutul sau contactul cu secrețiile corporale – nu reprezintă o cale de transmitere a infecției. Totuși, a avertizat că, în situații foarte rare, virusul poate fi transferat prin transfuzii de sânge sau transplantări de organe, de aceea centresle de transfuzie aplică teste de screening în perioadele de risc crescut.

De asemenea, a menționat că aproximativ nouăzeci de persoane din fiecare sută infectate cu virusul West Nile nu dezvoltă niciun simptom observabil, ceea ce face dificilă detectarea cazurilor asymptomatic și crește riscul de transmitere silențioasă prin vectori.

Riscul de a dezvolta o formă severă a bolii este semnificativ mai mare la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, la cei care suferă de boli cronice precum diabetul, hipertensiunea sau imunodeficiența, precum și la cei cu tratamente imunossupresive. Doctorul Ciuhodaru a remarcat că, deși majoritatea infecțiilor rămân benigne sau asymptomatic, există o fracțiune semnificativă – estimată la circa un procent din cazurile symptomatic – care poate duce la complicații neurologice permanente sau la esituare fatală.

În scopul prevenirii, medicul a recomandat o serie de măsuri practice: evitarea expunerii la aer liber în perioadele de crescută activitate a țânțarilor, adică la apus și la răsărit; portarul de haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi, de prefectă din materiale dense; aplicarea de substanțe repelente cu bază de DEET, picaridină sau ulei de eucaliptus citronat pe piele supusă sau pe haine; verificarea periodică și menținerea placelor anti-insecte pe ferestre și uși; precum și eliminarea recipientelor care stăpânesc apă stagnantă lângă locuințe – cum sunt gutașile, cădile sau recipientii pentru grădină – deoarece acestea reprezintă site-uri ideale de reproducere pentru larvele de țânțari.