De ce ochii ard și se usucă brusc la începutul toamnei?
La începutul toamnei, mai mulți oameni simt ochii uscati, arșiți sau cu sențiția că au ceva stranic în ochi, ca și cum ar fi nisip. Deși pare o infecție sau ceva grav, de obicei nu e așa.
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteProblema vine de la aer și obiceiurile noastre.
Aerul e mai uscat. Cu umiditatea jos, lacrimile se evaporă mai repede.
Vântul face lucrurile mai rele, dusând umiditatea de pe suprafața ochiului.
Și când trecem din aerul rece și vântos în spații încălzite sau climatizate, ochiul primește un shock – schimbări bruske de temperatură și umiditate care-l destabilizează pe filmul lacrimal, acea strată subțire care îl protejează.
Alergiile de toamnă nu ajută. Polenii de buruieni, spori de ciuperci și alte particule în aer pot irita conjunziva, ducând la roșeață, mâncărime și sențiție de uscăciune. Uneori, ochiul încearcă să compenseze prin lacrimare excesivă, dar acele lacrimi reflexe nu au compoziția bună – lipesc mucusul și substanțele grase care le fac să rămână pe ochi și să-l lubrifice bine.
Și nu uităm de ecranele digitale. Cât timp privim la telefon, tabletă sau computer, sărutăm mai rar. Și sărutarea e esențială – ea repartizează lacrimile pe suprafața ochiului. Fără sărutare suficiente, filmul lacrimal se repartizează male, uscându-se în zonele interpalpebrale, iar ochiul simte uscăciune, arsuri sau oboseală.
Este important să ştim: ochiul uscat nu e doar o lipsă de lacrimă.
Ochiul uscat nu e doar lipsă de lacrimi!
E un disequilibriu. Filmul lacrimal are trei straturi: apă, mucină și substanțe uleioase.
Dacă una dintre ele e slăbitoare – mai ales cea lipidă, care oprește evaporarea – apar simptomele: arsuri, mâncărime, sensibilitate la lumină, oboseală oculară și uneori viziune blândă sau care se schimbă.
Prevenirea e simplă. Un humidificator în cameră ajută. Evităm vântul direct și aerul condiționat pe față. La ecran, respectăm regulamentul 20-20-20: la fiecare 20 de minute, 20 de secunde privind la ceva la 20 de picioari de distanță. Beau suficient lichid. Și dacă e nevoie, lacrimații artificiali fără preservanți pot ajuta – dar trebuie să fie buni, să stabilizeze filmul, nu doar să îl umple.
Dacă simptomele durează mai mult de câteva săptămâni, se aggravă sau vin cu durere, scădere a văzuței sau secreții étrange, e timpul să mergem la un specialist. Uneori, uscăciunea e semnal de altceva: blefarită, glandele de Meibomio care nu funcționează bine sau boală autoimmună precum sindromul Sjogren. Acestea necesă tratament specific, nu doar lacrimi artificiale.
Toamna nu face ochii uscati direct.
Dar creează condițiile perfecte pentru a face simțite vulnerabilitățile pe care le avem deja. Cunoscem factorii de risc, schimbăm câteva obiceiuri – și ochii ne vor mulțumi. Sunt delicati.
Atenția pe care le dam în aceste perioade de schimbare climatică poate face diferența între un simptom trecător și o problemă care rămâne neglijată și devine cronica.
