Ce înseamnă 3.000 de pași?
Un nou studiu publicat în octombrie 2026 arată că chiar și 3.000 de pași pe zi pot reduce acumularea proteinelor dăunătoare din creier, asociate cu Alzheimerul. Cercetătorii au observat că persoanele care fac în medie 3.000 de pași zilnic au niveluri mai scăzute de „tau tangles”, un biomarker esențial al bolii.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileEfectuat pe termen lung, cercetarea a urmărit activitatea fizică și imagistica cerebrală a participanților timp de mai mulți ani. Se au folosit dispozitive portabile pentru a măsura pașii zilnici și scanări PET pentru a evalua acumularea proteinelor tau.
Rezultatele au arătat că cei care fac aproximativ 3.000 de pași pe zi au avut o acumulare semnificativ mai mică de tau în comparație cu cei sedentați.
Cum a fost realizat studiu?
Această diferență a rămas semnificativă chiar și după ajustarea pentru vârstă, genetică și alți factori de sănătate, indicând o legătură directă între mișcare și reziliența neurologică.
3.000 de pași corespund aproximativ 20–25 de minute de mers la un ritm moderat. Această cantitate nu necesită efort intens sau acces la sală, fiind astfel realizabilă pentru majoritatea persoanelor în vârstă.
De ce 3.000 de pași?
Studiul sugerează că mișcarea regulată, de impact scăzut, poate susține fluxul sanguin cerebral și reduce inflamația, ambele fiind factori implicați în patologia tau.
Deși rezultatele sunt încurajatoare, experții subliniază că mersul nu este un remediu garantat pentru Alzheimer.
Mai degrabă, pare a fi un factor modificabil care poate încetini progresul bolii la cei deja în grupul de risc. Studiul nu afirmă că pașii pot opri complet Alzheimer, ci că contribuie la o strategie mai largă de sănătate cerebrală. Dieta, somnul și activitatea cognitivă rămân, de asemenea, cruciale, iar combinarea lor poate oferi o protecție mai puternică.
Merită să încercăm?
Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea influența recomandările de sănătate publică, evidențiind obiective simple și realizabile pentru populațiile în vârstă. Dacă confirmate în studii mai ample, promovarea mersului zilnic ar putea deveni o intervenție de cost scăzut pentru reducerea povarei societale a demenței. Cercetătorii planifică să investigheze dacă creșterea numărului de pași peste 3.000 aduce beneficii suplimentare și cum diferitele tipuri de mișcare afectează biomarkerii cerebrali.
1. Ce număr de pași se asociază cu încetinirea schimbărilor cerebrale?
Participanții care fac în medie 3.000 de pași zilnic au avut o acumulare semnificativ mai mică de proteine tau.
Care e impactul pe termen lung?
2. Mersul de 3.000 de pași previne complet Alzheimer?
Nu. Studiul nu susține că mersul poate preveni complet Alzheimer, ci doar că poate încetini evoluția schimbărilor cerebrale la persoanele în risc.
Ce întrebări frecvente apar?
3. Ce ritm de mers contează?
3.000 de pași corespund la aproximativ 20–25 de minute de mers moderat, un pas sustenabil care ridică ușor ritmul cardiac.
Cercetătorii vor explora dacă mai mulți pași pot aduce beneficii suplimentare și cum diferite forme de activitate fizică influențează biomarkerii cerebrali.
