Legătura dintre cafea și riscul de Parkinson depinde de modul în care corpul procesează cafeina

Genetica îți schimbă soarta: cafeaua te protejează sau te rănește?

O nouă cercetare efectuată pe 435.551 de participanți din baza de date UK Biobank, urmășiți timp de o medie de 15,7 ani, arată că relația dintre cafea și boala Parkinson depinde de viteza cu care corpul metabolizează cafeina. Conform cercetătorilor, diferențele genetice în cadrul enzimei CYP1A2 – care descompune cafeina – pot determina dacă băutura aceasta crește sau scade riscul de a dezvolta această boală.

Știri de ultimă oră

Victoria Aramă: 80% din infecțiile respiratorii severe se puteau preveni prin vaccinareVaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurațiGripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece oriHorațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță

Aceste descoperiri ajută la înțelegerea motivului pentru care studii anterioare au oferit rezultate contradictorii despre legătura dintre cafea și bolile neurodegenerative.

Studiul, publicat în revista Nutrients, analizează datele a 400.000 de oameni dintre cei 435.551, în vârstă între 40 și 69 de ani, înscriși în UK Biobank între 2006 și 2010. Pe parcursul perioadei de urmărire, au fost înregistrate 2.156 cazuri noi de boala Parkinson.

Echipa a analizat modul în care consumul de cafea interacționează cu variantele genetice ale genului CYP1A2 și cu sexul biologic al participanților pentru a evalua riscul.

S-a constatat că persoanele cu metabolisme lente ale cafeinei, care beau mari cantități de cafea, au un risc crescut de a dezvolta Parkinson. În schimb, cei cu metabolisme rapide nu au prezentat această asociere. Totuși, printre femei cu metabolisme lente, consumul de cafea a fost asociat cu o reducere a riscului.

Autorul principal, Tarun Sai Lomte, a subliniat că aceste tipare specifice fiecărui sex evidențiază complexitatea factorilor nutricionali implicați în sănătatea creierului.

Cercetătorii au luat în considerare variabile precum vârsta, indicele de masa corporală, istoricul fumatului și alte factori care ar putea influența rezultatele. De asemenea, au folosit chestionare detaliate despre dietă pentru a estima cantitatea totală de cafeină consumată – nu doar din cafea, ci și din ceai, băuturi gaseate și ciocănite.

Genetica îți dictează dacă cafea te protejează sau te expune!

Aceste descoperiri se aliniază cu studii mai vechi, mai mici, care sugerau că efectele neuroprotectoare ale cafeinei pot apărea doar într-un anumit grup de oameni.

Genul CYP1A2 codifică enzima care descompune aproximativ 95% din cafeina consumată. Fiecare persoană moștenește variante diferite ale acestui gen, ceea ce duce la variații semnificative în viteza cu care aceasta este eliminată din sânge.

În studiu, persoanele care au moștenit două copii ale variantei cu metabolisme lente (genotipul AA) au procesat cafeina mult mai încet decât cei care au avut una sau două variante rapide (genotipurile AC sau CC).

Această diferență genetică s-a tradus în diferențe măsoabile în ceea ce privește riscul de Parkinson.

De exemplu, persoanele cu metabolisme lente care au băut patru sau mai multe cesti de cafea pe zi au avut un risc cu 24% mai mare de a dezvolta boala, comparativ cu cei care nu beau cafea și au același genotip.

În schimb, persoanele cu metabolisme rapide nu au prezentat nicio modificare semnificativă a riscului, indiferent de cantitatea de cafea consumată.

Cercetătorii au subliniat că analiza lor a luat în calcul consumul total de cafeină, inclusiv din ceai, băuturi gaseate și ciocănite, pentru o evaluare cât mai cuprinzătoare a expunerii dietetice.

De ce cafeaua te protejează pe tine, dar nu pe partenerul tău?

Aceste rezultate pot explica parțial de ce unii oameni par să fie protejați de efectele negative ale cafeinei, în timp ce alții sunt afectați negativ.

Studiul a dezvăluit diferențe marcante între sexe în ceea ce privește modul în care consumul de cafea afectează riscul de Parkinson. Printre femei cu metabolisme lente ale cafeinei, consumul regulat de cafea a fost asociat cu o reducere cu 20% a riscului de a dezvolta boala. Acest efect protector nu a fost observat la bărbați cu același profil genetic. Cercetătorii au ipotizat că factori hormonali – în special influența estrogenului asupra metabolimului cafeinei și a căii dopaminice – pot explica această disparitate.

Estrogenul este cunoscut pentru a încetini procesarea cafeinei, ceea ce ar putea amplifica efectele variantelor genetice. În plus, femeelor din studiu li s-a recomandat un consum mai scăzut de cafeină la bază, ceea ce ar putea plasa în această categorie metabolică. Echipa a luat în considerare și factori precum fumatul, care este mai frecvent întâlnit printre participanții masculini și este asociat independent cu riscul de Parkinson.

Totuși, chiar și după ajustarea acestor variabile, tendințele specifice fiecărui sex au rămas consecvente. Aceste descoperiri subliniază importanța luării în considerare a genetica și sexului când se evaluează impactul obiceiurilor alimentare asupra sănătății.

Astfel, ce e bine pentru unul poate fi dăunător pentru altul.

Implicațiile acestui studiu depășesc consumul de cafea, sugerând că abordările de nutriție personalizate pot contribui la strategii eficiente pentru sănătatea creierului.

Genetica îți dictează dacă cafeaua te protejează sau te expune riscului

Persoanele interesate pot lua în considerare testarea genetică pentru a înțelege modul lor de metabolizare a cafeinei, deși astfel de teste nu sunt încă recomandate clinic pentru prevenirea Parkinson-ului.

Cercetătorii au solicitat studii mai mari și pe termen lung pentru a confirma aceste rezultate și pentru a explora mecanismele implicate. Între timp, ei au recomandat consumul moderat de cafea ca parte a unei diete echilibrate, reamindnând că beneficiile și riscurile depind de biologia fiecărei persoane.

Este cafeaua bună sau rea pentru Parkinson?

Depinde de genetica și sexul tău.

Persoanele cu metabolisme lente ale cafeinei care beau multă cafea pot avea un risc mai mare, în timp ce cei cu metabolisme rapide nu prezintă o schimbare semnificativă.

Poate testarea genetică să determine cantitatea sigură de cafea? Testarea CYP1A2 poate arăta viteza cu care procesezi cafeina, dar nu este încă recomandată clinic pentru a ghida consumul.

Aceste rezultate deschide o cale spre medicină personalizată bazată pe genetica fiecărei persoane.