Medicii semnalează creșterea afecțiunilor respiratorii din cauza schimbărilor climatice

Efectele crizei climatice sunt deja vizibile în cabinete și spitale!

Impactul crizei climatice asupra sănătății respiratorii: medicii din România alarmă de creșterea cazurilor de astm și BPOC

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Transformările climatice au devenit un factor decisiv în evoluția afecțiunilor respiratorii, o realitate confirmată de experiența directă a medicilor care tratează pacienții cu astfel de probleme. Poluarea aerului, sezonul de polen care se prelungiește și valurile de căldură exercită o presiune tot mai mare asupra sistemului medical din România. Conform unui white paper intitulat Criza climatică este o criză de sănătate.

Cum afectează schimbarea climei sănătatea respiratorie și ce poate face România, inițiat de Chiesi România în parteneriat cu Ambasada Sustenabilității și cu sprijinul Societății Române de Pneumologie, 97% dintre medicii intervievați au observat, în ultimii cinci ani, o modificare vizibilă a simptomatologiei respiratorii pe care o atribuie factorilor de mediu.

Acest document sintetizează date din studii internaționale, analizează situația din România și include observațiile clinice ale medicilor, propunând în același timp măsuri concrete pentru autoritățile publice, sistemul medical și sectorul privat pentru a atenua impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

Datele din teren subliniază că efectele sunt deja vizibile în cabinetele de specialitate și în spitale. Un chestionar orientativ, distribuit în septembrie 2026, a fost completat de 68 de medici. Rezultatele arată că factorii de mediu cu cel mai mare impact clinic sunt poluarea aerului (menționat de 66% dintre respondenți), sezonul de polen prelungit sau mai intens (62%), valurile de căldură (54%) și schimbările bruște de vreme și umiditatea (51%).

Categoriile cele mai expuse riscului sunt persoanele diagnosticate cu astm (77% dintre medici le identifică ca cele mai vulnerabile), urmate de cele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) (62%) și persoanele vârstnice (53%).

În ceea ce privește pregătirea sistemului de sănătate, două treimi dintre respondenți (66%) consideră că acesta este mai degrabă nepregătit sau deloc pregătit pentru a răspunde la aceste provocări.

Aproape jumătate (43%) nu au primit nicio formare specifică pe această temă, iar doar circa 9% se simt total pregătiți cu informații și ghiduri adecvate. Există o aproape unanimitate în rândul medicilor: impactul schimbărilor climatice asupra sănătății trebuie integrat mult mai puternic în formarea și practica profesioniștilor.

Contextul din România este îngrijorător, deoarece expunerea populației la poluanți depășește adesea nivelurile recomandate pentru protecția sănătății, iar episoadele de căldură extremă și riscurile asociate aeroalergenilor se intensifică. Aceste provocări se suprapun peste o povară respiratorie deja foarte mare. Potrivit Societății Române de Pneumologie, peste un milion de români trăiesc cu astm, cu o prevalență estimată pentru 2026 între 4% și 9% din populație. În cazul BPOC, a treia cauză de deces la nivel mondial, aceeași sursă estimează o prevalență de 8,3% la persoanele peste 40 de ani.

Specialiștii subliniază că subdiagnosticarea rămâne o problemă majoră în ambele patologii, ceea ce înseamnă că numărul real al pacienților este mult mai mare decât cel înregistrat oficial.

Pentru cele aproximativ 2 milioane de persoane cu astm sau BPOC, schimbările climatice se traduc în mai multe exacerbări, mai multe vizite la camera de gardă și, în cazurile grave, un risc crescut de spitalizare sau deces. Numărul estimat de decese legate de căldură a crescut de la circa 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024, an în care România a ocupat locul al cincilea în Europa, conform raportului „Starea Climei România 2025”.

Cum afectează criza climatică cei 2 milioane de pacienți cu astm sau BPOC?

White paper-ul recomandă ca legătura dintre climat și sănătate să fie integrată explicit în politicile publice de mediu și sănătate, inclusiv prin includerea indicatorilor de sănătate în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030. Este esențială accelerarea măsurilor pentru calitatea aerului, în pregătirea standardelor europene din 2030, când limita anuală pentru particulele fine PM2,5 va fi redusă la 10 micrograme pe metru cub.

Un studiu comandat de Parlamentul European arată că în 2023, București-Ilfov a înregistrat cea mai ridicată concentrație medie de PM2,5 dintre cele 234 de regiuni analizate în UE (16,2 µg/m³).

Pentru anul 2023, Agenția Europeană de Mediu estimează că aproximativ 14.066 de decese premature în România sunt atribuibile expunerii la PM2,5 peste nivelul recomandat de OMS (5 µg/m³).

Pentru căldura extremă, se propune o revizuire a pragurilor de avertizare, ținând cont că în cele mai populate cinci orașe din România, riscul de mortalitate începe să crească la temperaturi cu 3-5°C sub limitele oficiale. Sunt recomandate planuri de răspuns modelate după „heat-health action plan” al OMS, care să coreleze alertele meteorologice cu măsuri concrete de protecție a cetățenilor și de pregătire a serviciilor medicale.

Documentul sugerează, de asemenea, extinderea monitorizării polenului și consolidarea controlului ambroziei, deoarece supravegherea aerobiologică este încă neuniformă la nivel național.

O altă direcție vizează pregătirea profesioniștilor prin ghiduri practice, iar evaluarea amprentei de carbon a sistemului de sănătate este necesară pentru a planifica reducerea emisiilor și creșterea rezilienței.

Concluziile și propunerile au fost dezbătute într-o masă rotundă care a adunat reprezentanți ai instituțiilor publice și politice, specialiști medicali și academici, precum și asociații de pacienți. Daniela Mutu, country manager Chiesi România, a declarat că inițiativa urmărește să îmbunătățească înțelegerea impactului climatului asupra sănătății, unind perspectivele sănătății și sustenabilității și promovând o colaborare mai strânsă între decidenți și business.

Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, a subliniat misiunea documentului de a avertiza autoritățile și medicii asupra provocărilor viitoare și de a educa pacienții cu afecțiuni respiratorii și populația largă.

Dragoș Tuță Mihaylov, fondator al Ambasadei Sustenabilității în România, a punctat că problemele mari nu se rezolvă dintr-un singur birou, ci necesită acțiune colectivă, iar următorul pas este transformarea dialogului în măsuri concrete.

Documentul este disponibil integral la adresa https://ambasadasustenabilitatii. ro/wp-content/uploads/2026/10/Criza-climatica-este-o-criza-de-sanatate_29_10. pdf.

Chestionarul are caracter orientativ și nu este reprezentativ statistic: au răspuns 68 de medici, dintre care 67 (98,5%) practică pneumologia, iar 66 (97,1%) se specializează exclusiv în această ramură. Eșantionul este de conveniență, iar rezultatele reflectă percepțiile respondenților, fără a fi extrapolabile statistic la toți medicii din România.