Proteinele prea puține fac mai mult rău?
DENVER — O nouă studiu prezentată la conferința Societății Americane de Nefrologie (ASN) ridică semne de întrebare privind siguranța dietei cu conținut foarte scăzut de proteine la pacienții cu boală renală cronică. Cercetarea a constatat că limitarea proteinelor sub 0,6 grame pe kilogram de greutate corporală pe zi este legată de rezultate clinice mai slabe, inclusiv un risc mai mare de progresie spre insuficiență renală și o mortalitate crescută.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileAceastă descoperire pune la îndoială liniile ghidaj clinice de lungă durată care recomandă dietele cu conținut scăzut de proteine pentru a încetini progresia bolii renale. Studiul a examinat consumul alimentar și rezultatele de sănătate la pacienții care trăiesc deja cu boală renală cronică. Cercetătorii s-au concentrat în special pe întrebarea dacă împingerea consumului de proteine sub un anumit prag cauzează mai multă dăună decât beneficiu.
Datele sugerează că, deși restricția moderată a proteinelor poate ajuta la gestionarea funcției renale, a merge prea departe în direcția opusă poate avea efect invers. Pacienții pe dieta cea mai restrictivă au arătat rate mai ridicate de evenimente adverse comparativ cu cei pe diete moderate sau standard.
Acest lucru indică o relație în formă de U între consumul de proteine și rezultatele clinice, unde atât consumul foarte mare, cât și cel foarte mic prezintă riscuri.
Ce ar trebui să facă pacienții?
Clinicienii ar trebui să revizuiască dietele individuale ale pacienților, în loc de a aplica o restricție unică pentru toți. Studiul nu înseamnă că pacienții ar trebui să oprească complet limitarea proteinelor. În schimb, subliniază necesitatea unui ghidaj nutrițional personalizat bazat pe funcția renală, greutatea corporală și starea generală de sănătate.
Este încă recomandată o dietă cu conținut scăzut de proteine pentru boala renală? Da, dar studiul sugerează că restricția nu ar trebui să fie prea extremă. Consumul moderat de proteine, de obicei în jur de 0,8 g/kg/zi, rămâne o țintă clinică comună. Pericolul constă în a împinge sub 0,6 g/kg/zi, ceea ce studiul leagă de rezultate mai slabe.
Se aplică asta la toate etapele bolii renale cronice?
Studiul s-a concentrat pe pacienții cu boală renală cronică stabilizată. Rezultatele sunt cele mai relevante pentru cei în etape moderate până la avansate care sunt deja sub management dietetic. Pacienții în etapele inițiale pot avea nevoie nutriționale diferite.
Va schimba asta liniile ghidaj clinice? Nu imediat, dar rezultatele vor proba probabil o reevaluare a recomandărilor actuale privind restricția proteinelor. Clinicienii ar trebui să discute ținte individualizate cu pacienții, în loc de a impune o limită strictă și universală.
