Solidaritatea ne unește în lupta împotriva migrenelor!
Platforma digitală „Scorul Migrenei” devine accesibilă în România începând cu data de 12 septembrie 2026, cu prilejul Zilei Europene de Acțiune pentru Conștientizarea Migrenei
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteAsociația pentru Sănătatea Creierului marchează data de 12 septembrie 2026, stabilită drept Migraine Action Day 2026, prin punerea la dispoziția publicului a unei aplicații inovatoare menite să cuantifice consecințele acestei maladii asupra existenței cotidiene. Deși manifestările clinice ale afecțiunii nu se văd întotdeauna cu ochiul liber, repercusiunile ei sunt incontestabile și pot fi acum cuantificate numeric. Organizația amintită introduce în peisajul medical local un mecanism de evaluare denumit EMHA Migraine Scoring System, cunoscut pe scurt sub numele de Scorul Migrenei.
Acest instrument a fost conceput prin efortul comun al Alianței Europene a Migrenei și cefaleei (EMHA), alături de experți medicali de pe continent și de asociații reprezentative ale bolnavilor. Scopul principal este de a oferi o metodă facilă prin care cei afectați își pot analiza propria situație, optimizând totodată dialogul dintre bolnav și clinician.
Chestionarul este localizat în limba română, nu presupune niciun cost financiar, asigură confidențialitatea totală prin anonimat și necesită mai puțin de 120 de secunde pentru completare.
Mecanismul se bazează pe patru chestiuni fundamentale referitoare la periodicitatea crizelor, gradul de severitate a durerii, amploarea manifestărilor și gradul de eficiență al medicației de criză, rezultatul final indicând povara actuală a bolii.
Reprezentanții subliniază că acest indicator nu are valoare de diagnostic clinic și nu substituie o examinare de specialitate. Menirea sa principală este de a oferi individului o perspectivă clară asupra propriei stări de sănătate, facilitând o discuție aplicată în cabinetul medical despre simptomatologie și parcursul terapeutic.
Cristina Vlădău, vicepreședinta Asociației pentru Sănătatea Creierului, subliniază prăpastia dintre aparențe și realitatea trăită de bolnavi: un individ poate părea perfect sănătos în timp ce își organizează întreaga existență în jurul viitorului episod dureros.
Noua platformă ajută la traducerea unei trăiri greu de descris într-un limbaj comun accesibil atât bolnavului, cât și doctorului.
Potrivit acesteia, nu este vorba doar despre o cifră seacă, ci despre posibilitatea de a exprima exact greutatea pe care maladia o exercită asupra vieții personale, mutând centrul de greutate de la o simplă întrebare legată de durerile de cap către o analiză profundă a impactului general.
Percepția publică asupra afecțiunii în România: rezultatele unui sondaj național
Pentru a măsura modul în care societatea românească raportează această problemă de sănătate, Asociația pentru Sănătatea Creierului a derulat un sondaj sociologic între august și septembrie 2026, colectând 406 opinii referitoare la cunoștințele și atitudinile generale față de migrenă. Concluziile conturează un tablou plin de nuanțe.
Pe de o parte, o cotă de 97,7% dintre participanți admit că această suferință poate diminua capacitatea de muncă, iar 42,54% îi atribuie nota maximă de 10 când vine vorba de periculozitate.
Mai mult, 72,57% consideră că absențele motivate de la serviciu sau școală sunt complet îndreptățite în aceste circumstanțe.
Domeniile afectate sunt multiple: 72,9% dintre cei chestionați cred că performanța profesională este puternic sau foarte puternic perturbată, 71,3% indică probleme în mediul educațional, 70,9% menționează viața socială, iar 69,5% se referă la mediul familial. Cu toate acestea, cercetarea scoate la iveală deficiențe majore de informare. Un procent de 41,3% dintre subiecți continuă să creadă în mod eronat că migrena reprezintă doar o cefalee banală, dar intensificată.
În plus, persistă prejudecăți: 29,6% nu exclud complet ideea că pacienții exagerează gravitatea stării lor, în timp ce 30,4% consideră că episodul dureros poate servi drept pretext pentru evitarea sarcinilor cotidiene.
În contrast, există o deschidere remarcabilă spre solidaritate, 88,31% dintre respondenți manifestându-si disponibilitatea de a acorda sprijin unei persoane surprinse de o criză acută.
Deficitul educațional și necesitatea intervențiilor publice
Cum sistematizează noul chestionar online datele despre migrenă?
Analiza subliniază o nevoie acută de instruire și conștientizare la nivel național. O proporție covârșitoare, de 83,9%, contrazice ideea că populația României deține suficiente cunoștințe despre această afecțiune.
Participanții pledează pentru inițiative publice de informare, introducerea subiectului în discuțiile curente cu medicii de familie, campanii educaționale în școli și universități, instruirea personalului de resurse umane și crearea unor ghiduri destinate familiilor celor afectați.
Marina Dascăl, doctorand și asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș-Bolyai, remarcă faptul că, deși gravitatea este recunoscută, cunoștințele rămân deficitare, fiind umbrite de mituri. Din acest motiv, educația trebuie completată de instrumente practice care să transpună trăirile subiective în indicatori concreți, Scorul Migrenei acționând ca o punte de legătură între pacient, clinician și societate.
Autorii studiului menționează că rezultatele trebuie privite prin prisma limitelor eșantionului: cercetarea s-a desfășurat online pe baza autoselecției, 93% dintre participanți fiind de sex feminin, 78,34% provenind din medii urbane, iar 69,33% având deja un diagnostic oficial. Prin urmare, datele reflectă exclusiv perspectivele eșantionului investigat și nu pot fi generalizate la nivelul întregii populații a țării.
Perspectiva neurologilor: cuantificarea ca sprijin pentru istoricul medical
Din perspectiva specialiștilor în neurologie, principala dificultate constă în surprinderea fidelă a modului în care maladia alterează existența fiecărui bolnav în parte.
Doctorul Adina Roceanu, medic primar neurolog la Spitalul Universitar de Urgență din Capitală și președinte al Headache Society Romania, subliniază că manifestările diferă considerabil de la un individ la altul.
Nu este suficientă simpla constatare a prezenței durerii, ci este necesară o evaluare detaliată a frecvenței, a intensității, a simptomelor asociate și a randamentului tratamentului administrat în timpul atacului.
Un instrument structurat precum noul chestionar online reușește să sistematizeze aceste date, optimizând dialogul din cabinet. Deși nu stabilește diagnosticul și nu dictează conduita terapeutică, el devine un reper valoros pentru urmărirea dinamicii bolii în timp. În spatele oricărui indicator numeric se află o persoană a cărei istorie personală trebuie să rămână pilonul central al actului medical.
Platforma a fost validată cu sprijinul experților europeni și al pacienților din România, beneficiind de implicarea neurologilor din cadrul Grupului de lucru pentru cefalee al Societății Române de Neurologie. Aceasta clasifică severitatea în patru trepte distincte, de la forme ușoare până la manifestări extrem de grave.
Campania internațională #Migraine12 Stories și implicarea comunității
Odată cu lansarea din 12 septembrie, rețeaua EMHA inițiază și demersul global #Migraine12 Stories, plecând de la premisă că fiecare bolnav deține propria sa mărturie unică. Proiectul debutează cu 11 confesiuni ale unor persoane afectate, în timp ce a douăsprezecea componentă este lăsată deliberat deschisă pentru a încuraja publicul să își împărtășească propria experiență.
Inițiativa îndeamnă bolnavii să folosească instrumentul digital pentru a-și afla gradul de severitate și, ulterior, să își facă povestea auzită.
Rezultatul numeric oferă un cadru obiectiv, fără a recurge la comparații inutile, iar gradul de dezvăluire rămâne la latitudinea fiecărui individ. Asociația pentru Sănătatea Creierului îndeamnă comunitatea să valorifice această zi pentru a sparge tăcerea.
Dacă un indicator statistic oferă o dimensiune măsurabilă a poverii, o relatare personală conferă profunzime umană, iar unirea a sute de astfel de relatări poate transforma o afecțiune invizibilă într-una imposibil de ignorat de către societate.
Detaliile tehnice și chestionarul menționat pot fi accesate direct pe platforma dedicată de pe internet. Întregul demers de conștientizare derulat în România sub genericul Migraine Action Day 2026 este coordonat de Asociația pentru Sănătatea Creierului, având ca parteneri instituționali Headache Society și Asociația CREDU, beneficiind totodată de sprijinul logistic și financiar al companiilor Organon, TEVA, Pfizer și Swixx.
Asociația pentru Sănătatea Creierului rămâne o entitate dedicată exclusiv ameliorării stării de sănătate mintală și neurologică, informării riguroase a maselor, apărării drepturilor celor diagnosticați cu maladii ale sistemului nervos și creării unor punți durabile de comunicare între bolnavi, corpul medical, autorități și opinia publică.
