Cum a fost începutul pandemiei?
Schimbarea profilului clinic al coronavirusului: semnele pe care trebuie să le urmărești acum
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileVirusul SARS-CoV-2 menține o circulație activă pe teritoriul european, iar manifestările sale se suprapun frecvent cu cele ale gripei sau ale unei răceli banale.
Medicii subliniază că durerea gâtului, congestia nazală, tusea și starea de oboseală se numără printre cele mai întâlnite simptome, în timp ce dispariția gustului și a mirosului nu mai constituie un indicator obligatoriu al bolii.
Pe teritoriul României, sezonul viralelor respiratorii a debutat deja, iar cifrele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică relevă înregistrarea a peste 68.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o singură săptămână.
Experții detaliază ce semne trebuie monitorizate în noiembrie 2026 și în ce situații este indicată efectuarea unui test.
O durere în gât care se manifestă dimineața, însoțită de nas înfundat și oboseală, poate fi interpretată ca începutul unei răceli obișnuite. Aceleași semne se întâlnesc însă și la persoanele infectate cu SARS-CoV-2.
Conform explicațiilor specialiștilor, tabloul clinic nu a suferit modificări radicale față de valurile anterioare. Principala dificultate rezidă în capacitatea de a deosebi infecția cu SARS-CoV-2 de gripă și de alte viroze respiratorii. Pentru România, aceste informații au o relevanță deosebită în contextul sezonului rece, perioadă în care circulează simultan mai multe tipuri de virusuri respiratorii.
Simptomele dominante ale COVID în noiembrie 2026
Dr. Ernesto Sanz, director medical la Baptist Health Urgent Care din Florida, a detaliat că cele mai frecvente manifestări sunt durerea gâtului, tusea, congestia nazală, secrețiile nazale, oboseala, durerile de cap și durerile musculare.
La o parte din pacienți se adaugă febra, frisoanele și tulburări digestive, cum ar fi greața sau diareea.
Potrivit Centrului pentru Prevenire și Control al Bolilor (CDC), COVID-19 poate genera următoarele semne: durere sau iritație în gât, tuse, nas înfundat sau secreții nazale, febră și frisoane, oboseală accentuată, dureri musculare și articulare, durere de cap, dificultăți de respirație, greață, vărsături sau diaree, precum și pierderea sau modificarea gustului și a mirosului.
Aceste simptome pot deveni vizibile între două și 14 zile după expunerea la virus, deși la multe infecții cauzate de variantele Omicron, debutul este mai rapid. Intensitatea semnelor variază semnificativ de la o persoană la alta. Unele persoane suferă doar de afecțiuni ușoare, în timp ce altele pot dezvolta pneumonie sau alte complicații grave.
Pierderea gustului și a mirosului nu mai este un criteriu decisiv
În primii ani ai pandemiei, dispariția bruscă a mirosului sau a gustului era considerată unul dintre cele mai caracteristice simptome ale COVID-19. Deși această manifestare poate apărea și în prezent, ea nu mai este la fel de frecventă în valurile dominate de descendenți ai variantei Omicron. Dr. Ernesto Sanz a subliniat că absența tulburărilor de gust și miros nu exclude diagnosticul.
Astfel, o persoană care tușește, are dureri în gât și prezintă congestie nazală poate fi afectată de COVID-19 chiar dacă percepe normal mirosurile și gustul alimentelor.
De asemenea, lipsa febrei nu elimină posibilitatea infecției. Medicii avertizează că prezența unor simptome izolate nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic sigur.
Diferențierea dintre COVID, gripă și răceală
Peste 68.000 de infecții respiratorii raportate într-o săptămână în România
Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, difuzate de Agerpres pe 5 noiembrie 2026, în perioada 26 octombrie – 1 noiembrie au fost raportate 68.284 de cazuri de infecții respiratorii. Acest număr este cu 13,5% mai mic decât în săptămâna anterioară, când au fost înregistrate 78.876 de cazuri. Comparativ cu aceeași perioadă a sezonului precedent, nivelul este aproape identic.
INSP a raportat de asemenea 213 cazuri de gripă clinică, față de 225 în săptămâna precedentă, precum și șase cazuri de gripă confirmate prin teste de laborator.
Când să faci un test COVID?
Aceste date vizează gripa clinică, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare și pneumoniile, fără a constitui un bilanț exclusiv al îmbolnăvirilor de COVID-19. În absența unor date naționale recente, suficient de detaliate, nu poate fi afirmat categoric că România traversează în prezent un nou val major de COVID-19.
Ce arată datele europene despre circulația SARS-CoV-2
Cel mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), publicat pe 3 noiembrie 2026, arată că activitatea infecțiilor respiratorii rămâne la niveluri scăzute sau apropiate de cele obișnuite în țările europene care transmit date. Totuși, SARS-CoV-2 continuă să reprezinte o componentă importantă a circulației virusurilor respiratorii.
În săptămâna 43 din 2026, rata mediană de pozitivitate a testelor SARS-CoV-2 a fost de 5,2% în asistența medicală primară și de 4,8% în asistența medicală secundară, potrivit sistemelor europene de supraveghere.
ECDC a observat o creștere a detectărilor de SARS-CoV-2 în unele sisteme de laborator. În spitale, cele mai multe detectări raportate au fost în rândul adulților cu vârste de peste 65 de ani. Aceste date confirmă că virusul continuă să circule în Europa, dar nu indică o creștere uniformă a cazurilor în toate țările.
Când este necesar să efectuezi un test COVID
Medicii recomandă testarea în momentul în care apar simptome respiratorii compatibile cu COVID-19, mai ales după contactul cu o persoană infectată. Un test antigenic rapid poate fi efectuat la domiciliu. Totuși, un rezultat negativ obținut în primele zile nu exclude complet prezența infecției, deoarece cantitatea de virus din organism poate fi încă prea mică pentru a fi detectată de testul rapid.
Potrivit recomandărilor Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), persoanele simptoamice care obțin un rezultat negativ la un test antigenic ar trebui să repete testarea după 48 de ore.
Dacă simptomele persistă, iar rezultatele testelor rapide sunt negative, medicul poate recomanda o testare moleculară sau investigații suplimentare pentru alte infecții respiratorii. Testarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc crescut de complicații, deoarece identificarea rapidă a infecției poate permite începerea tratamentului antiviral la timp.
Cine are cel mai mare risc de complicații
Majoritatea persoanelor cu COVID-19 dezvoltă forme ușoare sau moderate, însă anumite categorii prezintă un risc mai mare de spitalizare și de evoluție severă. Printre acestea se numără: persoanele în vârstă, în special cele de peste 65 de ani; pacienții cu boli cardiovasculare; persoanele cu diabet zaharat; pacienții cu afecțiuni pulmonare cronice; persoanele cu obezitate; pacienții oncologici și cei cu imunitate compromisă; precum și femeile însărcinate.
Riscul depinde și de starea generală de sănătate, de imunitatea dobândită prin vaccinare sau infecții anterioare și de alte particularități individuale. Pentru persoanele vulnerabile, chiar o infecție care debutează cu simptome ușoare poate necesita o evaluare medicală precoce.
Importanța tratamentului antiviral în primele zile
Persoanele cu risc crescut de COVID-19 sever pot beneficia de tratamente antivirale, dacă îndeplinesc criteriile medicale. Una dintre opțiuni este combinația nirmatrelvir/ritonavir, cunoscută sub denumirea comercială Paxlovid. Tratamentul trebuie început cât mai repede, în maximum cinci zile de la debutul simptomelor. O altă opțiune, în anumite situații, este remdesivirul, care poate fi administrat în primele șapte zile. Potrivit recomandărilor CDC actualizate în octombrie 2026, tratamentul antiviral precoce poate reduce riscul de spitalizare și deces la persoanele vulnerabile. Aceste medicamente nu sunt indicate automat tuturor persoanelor infectate și pot avea contraindicații sau interacțiuni cu alte tratamente.
În România, disponibilitatea și condițiile de administrare trebuie verificate împreună cu medicul, conform reglementărilor și protocoalelor aplicabile.
Semnele care impun apelarea imediată a numărului 112
Deși COVID-19 poate semăna cu o răceală obișnuită, există simptome care indică o posibilă agravare.
Potrivit CDC, semnele de alarmă includ: dificultăți importante de respirație; durere sau presiune persistentă în piept; confuzie apărută recent; incapacitatea persoanei de a se trezi sau de a rămâne trează; precum și colorarea albăstruie, cenușie ori paloarea neobișnuită a buzelor și unghiilor, în funcție de pigmentația pielii.
Aceste manifestări necesită o evaluare medicală de urgență. În România, trebuie apelat numărul 112. De asemenea, persoanele vulnerabile ar trebui să contacteze medicul încă de la apariția simptomelor.
