Uneori, trebuie să ridici televizorul, chiar dacă alți membri ai familiei
O dificultate pe care mulți o atribuie oboselii sau îmbătrânirii ar putea avea consecințe importante asupra sănătății creierului. Pierderea treptată a auzului, în special dacă nu este tratată, este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru demență.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileCercetările arată că aproximativ 7% din cazurile de demență ar putea fi asociate cu deficiențe auditive, iar un studiu clinic a identificat o încetinire de 48% a declinului cognitiv la anumite persoane care au primit aparate auditive.
Medicii arată că primele semne sunt subtile și pot apărea cu mult înainte de vârsta pensionării. Primele dificultăți de auz nu sunt întotdeauna evidente.
O persoană poate auzi sunetul telefonului, blocajele de trafic sau vocile celor din jur, dar începe să aibă dificultăți să urmărească o conversație într-un restaurant aglomerat.
Uneori cuvintele par neclare, iar persoanele care vorbesc sunt rugate să repete anumite propoziții.
Uneori cuvintele par neclare, iar persoanele care
Uneori, trebuie să ridici televizorul, chiar dacă alți membri ai familiei consideră că volumul este suficient. Schimbările pot apărea treptat de-a lungul multor ani, fără ca persoana afectată să realizeze că auzul său s-a deteriorat.
Potrivit medicului Stephanie Rogers, profesor la Universitatea din California, Școala de Medicină din San Francisco, aceste semne nu ar trebui ignorate. Expertul explică de ce pierderea auzului este unul dintre principalii factori de risc pentru deficiențe cognitive pe care le putem aborda.
Pierderea auzului, responsabilă potențial pentru aproximativ 7% din cazurile de demență În 2024, un grup internațional de experți convocat de revista medicală The Lancet a identificat 14 factori de risc modificabili pentru demență.
Printre acestea se numără tensiunea arterială ridicată, diabetul, colesterolul LDL ridicat, fumatul, comportamentul sedentar, depresia, izolarea socială și pierderea auzului.
Potrivit estimărilor Comisiei, aproximativ 45% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate teoretic dacă toate cele 14 factori ar fi eliminate. Pierderea auzului a fost unul dintre cei mai importanți factori individuali, fiind asociat cu aproximativ 7% din cazurile de demență din populație.
O greutate similară a fost estimată pentru colesterolul LDL ridicat în vârstă mijlocie. Aceste procente sunt estimări epidemiologice, nu predicții ale riscului unei persoane. Figura de 7% nu înseamnă că 7 din 100 de persoane cu pierdere a auzului vor dezvolta demență.
O greutate similară a fost estimată
Aceasta reprezintă proporția estimată de cazuri care ar putea fi asociate cu acest factor într-un model de populație, în cazul în care relația ar fi cauzală și pierderea auzului ar putea fi eliminată.
Importanța sănătății auditive a fost reafirmată în noile recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății privind reducerea riscului de demență, publicate în septembrie 2026. Potrivit dr.
Stephanie Rogers, unul dintre primele simptome ale pierderii auzului este dificultatea de a înțelege vorbirea atunci când există zgomot de fond.
O persoană poate avea o conversație liniștită într-o cameră liniștită, dar îi devine dificilă să privească conversația la o masă în care mai mulți oameni vorbesc simultan.
Explicația este că pierderea auzului afectează adesea în primul rând capacitatea de a percepe anumite frecvențe sonore, în special frecvențe mari. Consonantele pot deveni mai greu de distins, iar creierul trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a identifica semnificația cuvintelor. Prin urmare, o persoană cu ipocondrie poate simți că alții vorbesc vag, chiar dacă îi poate auzi.
