Limitarea meselor la 10 ore pe zi poate ajuta la slăbit, arată un studiu

Scăderea modestă a greutății după 12 săptămâni de restricție temporală a

Impactul limitării fereștrului alimentar la zece ore asupra ponderii a fost recent subiectul unei investigații academice profunde.

Știri de ultimă oră

Boli cronice și riscul crescut de abuz de medicamenteProgrese în lupta cu bolile tropicale neglijateSemnele după masă care pot ascunde un cancer de stomacAVC ischemic vs. hemoragic: cum le diferențiem și semnele de urgență

Studiul sugerează că această abordare ar putea contribui la reducerea greutății, chiar și în condițiile în care indivizii nu urmăresc explicit o dietă cu deficit caloric.

Cercetările au fost conduse de specialiștii de la Johns Hopkins Medicine, care au examinat consecințele implementării alimentației cu restricție de timp (TRE) la adulți diagnosticați cu obezitate, precum și la cei cu prediabet sau diabet de tip 2, aflat într-o fază stabilă prin intervenții nutriționale.

Această strategie, definită ca o variantă a postului intermitent, se distinge prin faptul că nu impune neapărat alegerea anumitor alimente sau limitarea porțiilor, ci se concentrează exclusiv pe cronogramă. Practic, persoana respectă o perioadă specifică din zi în care este permis consumul de hrană, urmată de o pauză extinsă. În cadrul experimentului descris, subiecții din grupul experimental și-au organizat mesele într-o fereastră strictă de zece ore zilnic.

Definiția precisă a alimentației cu restricție de timp implică concentrarea tuturor maselor și a băuturilor cu conținut caloric într-un interval temporal clar delimitat.

Perioada ulterioară este rezervată exclusiv digresiunii metabolice, fără aport caloric suplimentar.

Obiectivul principal al noii cercetări a fost verificarea ipotezei conform căreia o simplă reorganizare a programului meselor poate induce transformări măsurabile în greutate, în modelele de comportament alimentar, în nivelul inflamației și în echilibrul hormonal al apetitului, independent de o reducere intenționată a caloriilor.

Investigația s-a desfășurat pe parcursul a 12 săptămâni, incluzând participanți cu vârste între 18 și 69 de ani. Grupul experimental, format din 19 de persoane, a respectat un protocol de consum alimentar în limita a zece ore, în timp ce grupul de control, alcătuit din 20 de indivizi, a menținut un orar alimentar obișnuit, întins pe 16 ore.

Un aspect crucial al designului experimental a reprezentat standardizarea riguroasă a alimentației.

Toți voluntarii au primit aceeași rație, modelată după dieta DASH, cunoscută pentru accentul pus pe alimente nutritive și restricționarea consumului de carne roșie, grăsimi saturate, zahăr și sare.

Caloriajul personalizat a reușit să mențină greutatea inițială?

Caloriajul a fost calibrat individualizat pentru fiecare participant, având ca scop menținerea ponderii inițiale, ceea ce excludea variabila pierderii în greutate prin deficit energetic. Rationele au fost preparate și distribuite de unitatea de cercetare clinică Johns Hopkins, sub monitorizarea constantă a dieteticienilor.

Această metodologie a permis cercetătorilor să izoleze efectul specific al programului meselor, evitând ca rezultatele să fie atribuite exclusiv unei diete hipocalorice.

La finalul celor 12 săptămâni, ambele categorii de participanți au înregistrat o scădere modestă a greutății. Cei care au respectat fereastra de zece ore au slăbit, în medie, aproximativ 2,7% din masa corporală.

Rezultatul remarcabil a fost observat în grupul de control, unde indivizii care au păstrat programul alimentar standard de 16 ore au pierdut, de asemenea, circa 2,5% din greutate.

Astfel, datele indică faptul că, deși alimentația cu restricție de timp este compatibilă cu o reducere ușoară a ponderii, nu a demonstrat un avantaj statistic semnificativ în fața programului obișnuit, atâta timp cât aportul caloric este atent gestionat.

Analiza nu s o limitat la măsurătoriile antropometrice. Cercetătorii au evaluat și modificările comportamentale, utilizând chestionare standardizate, și au examinat probe hematologice. La finalizarea studiului, ambii grupuri au declarat o îmbunătățire a autocontrolului alimentar, o diminuare a tendinței de a recurge la mâncatul emoțional în momente de stres și o sensibilitate redusă la senzația de foame.

Totuși, aceste evoluții pozitive nu au fost exclusive pentru cei din grupul cu restricție temporală de zece ore.

Investigația a inclus și monitorizarea a doi hormoni esențiali în reglarea apetitului: grelina și leptina.