Prevenire

Testări gratuite pentru plămâni în București, disponibile până pe 2 octombrie

Testări gratuite pentru plămâni în București, disponibile până pe 2 octombrie

Este spirometria o investigație simplă?

În perioada cuprinsă între 28 septembrie și 2 octombrie 2026, capitala românească găzduiește o inițiativă medicală de o importanță majoră, menită să verifice sănătatea aparatului respirator al cetățenilor. Această campanie, integrată în cadrul evenimentului european EU Screening Week 2026, oferă posibilitatea efectuării unor analize gratuite ale funcției pulmonare.

Inițiativa este susținută activ de Societatea Română de Pneumologie, care urmărește identificarea precoce a tulburărilor respiratorii, inclusiv în rândul celor care nu au primit niciodată un diagnostic formal pentru astfel de afecțiuni.

Serviciile sunt puse la dispoziție publicului larg în fiecare zi a săptămânii, în intervalul orar cuprins între ora 16:00 și ora 19:00. Accesul la aceste teste se realizează prin intermediul a cinci puncte specifice, situate în farmacii Ana Maria din zonele Obor, Vitan, Drumul Taberei și Berceni din București, precum și în localitatea Popești-Leordeni.

Organizatorii proiectului estimează că, pe parcursul celor câteva zile de desfășurare, aproximativ 400 până la 500 de adulți vor avea oportunitatea de a-și evalua gratuit capacitatea pulmonară.

Procedura de screening nu constă exclusiv în executarea imediată a testului tehnic. Procesul începe cu completarea unui chestionar detaliat, care explorează istoricul medical al pacientului și identifică factorii de risc existenți. Abia după această etapă inițială se trece la realizarea propriu-zisă a spirometriei. Toate analizele sunt efectuate sub supravegherea unei echipe specializate, formată din medici rezidenți în specialitatea pneumologie, garantând astfel profesionalismul intervenției.

Spirometria reprezintă o metodă de investigație neinvazivă și relativ simplă, care permite cuantificarea parametrilor respirației. Prin măsurarea acestor indicatori, medicii pot detecta eventualele alterări ale fluxului aerian, semnalând necesitatea unor examene suplimentare pentru stabilirea unei diagnostice precise.

Importanța acestei demersuri este accentuată de faptul că numeroase patologii respiratorii cronice pot evolua în mod silențios, timp îndelungat, fără ca pacientul să simtă simptome alarmante sau să fie conștient de existența problemei.

Florin-Dumitru Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, subliniază că această tehnică de diagnosticare rămâne încă insuficient cunoscută și utilizată de către persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice.

El consideră că campaniile de acest tip sunt esențiale pentru a scoate la iveală cazurile în care funcția pulmonară este afectată, dar care nu au fost încă incluse în registrul bolnavilor.

Relevanța acestor eforturi este demonstrată clar de datele obținute la o similară acțiune de screening, organizată anul trecut în zona litoralului.

Fumatul influențează rezultatele?

În cadrul acelei campanii anterioare, au fost evaluate 979 de adulți. Rezultatele au revelat că 17,9% dintre participanți aveau o obstrucție spirometrică.

Mai îngrijorătoare este statistică care arată că, în cazul a 15,7% dintre cei testați, această modificare a fost descoperită pentru prima dată, adică fără ca ei să fi avut anterior un diagnostic de boală respiratorie.

Așadar, practic, aproape unul din șase adulți analizați avea o problemă nedetectată până la momentul respectiv.

Datele colectate au evidențiat și o corelație puternică cu obiceiul de a fuma. Dintre toți participanții la screening, 35,2% erau fumători activi.

Totuși, în grupul celor la care testele au indicat o obstrucție a căilor aeriene, proporția fumătorilor a urcat semnificativ, atingând valoarea de 41%. Acest aspect subliniază impactul direct al tabacului asupra sănătății plămânilor.

Contextul general al problemelor respiratorii din România este unul grav, conform estimărilor Societății Române de Pneumologie.

Se calculează că peste un milion de cetățeni din țură trăiesc cu astm. În paralel, 8,3% din populația adultă este diagnosticată cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Experții atrag atenția asupra fenomenului de subdiagnosticare, situație în care mulți oameni trăiesc cu o afecțiune respiratorie fără să fie conștienți de aceasta, în condițiile în care accesul la spirometrie este încă limitat.

Prin urmare, specialiștii recomandă ca evaluarea funcției pulmonare să nu fie amânată până când simptomele devin severe și greu de gestionat. Deși o abatere la testul de spirometrie nu constituie, prin sine, un diagnostic final, ea servește ca un semnal de alarmă important, indicând necesitatea aprofundării investigațiilor medicale pentru a stabili cauza exactă a problemelor respiratorii.

Citește și:

Sursă: CSID

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.