Ce este mutația G155E și de ce îngrijorează experții?
O modificare genetică specifică, identificată recent în virusul gripal A (H1N1), permite acestuia să evade parțial răspunsul anticorpilor deja existenți în populație, generând îngrijorare în comunitatea științifică. Această variantă, cunoscută sub denumirea G155E, a apărut după ce compoziția vaccinurilor pentru sezonul 2026–2027 fusese deja fixată, ceea ce ridică întrebări privind gradul de protecție oferit de imunizarea.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileÎn Statele Unite, activitatea gripală a debutat cu aproximativ două luni și jumătate mai devreme decât în mod obișnuit, iar în câteva regiuni, intensitatea cazurilor rivalizează cu cea din vârfurile de iarnă.
Această dinamică reprezintă un semnal de alertă și pentru România, unde sezonul infecțiilor respiratorii a intrat deja în funcționare.
Conform celor mai noi date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în intervalul 12–18 octombrie s-au raportat 81.729 de cazuri de infecții respiratorii, dintre care 217 au fost clasificată clinic drept gripă. Deși în România nu s-au înregistrat încă dovezi ale unei circulații masive a variantei H1N1 purtătoare de mutația G155E, evoluția observată în alte țări ilustrează viteza cu care se poate transforma peisajul epidemiologic.
Experții subliniază că virusurile gripale sunt supuse unor mutații constante și că unele dintre ele pot slăbi capacitatea sistemului imunitar de a le identifica corect. Noua variantă H1N1 avansează rapid prin vestul Statelor Unite, după ce provocase deja o creștere semnificativă a cazurilor în mai multe țări asiatice.
Modificarea genetică a fost detectată în virusul A (H1N1) pdm09, care descende din tulpina responsabilă pentru pandemia de 2009 și care circulă acum ca agent sezonier. Mutația, denumită G155E, afectează o zonă critică a hemaglutininei, acea proteină situată pe suprafața virală care facilitează atașarea virusului de celulele gazdă și constituie o țintă principală pentru anticorpii generați prin vaccinare sau infecții anterioare.
Prin alterarea structurii acestei proteine, virusul devine mai dificil de recunoscut de anumiți anticorpi, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept derivă antigenică. Acest mecanism explică de ce virusurile gripale se transformă de la o stagiune la alta.
De ce a debutat sezonul gripal atât de devreme?
Atenția cercetătorilor s-a îndreptat către G155E deoarece a fost detectată într-o regiune esențială pentru recunoașterea imunologică.
Într-o analiză publicată în revista Nature, specialiștii au arătat că varianta a devenit tot mai frecventă în probele examinate în anumite zone din Statele Unite.
La Universitatea Washington din Seattle, echipa condusă de virusologul Alex Greninger a identificat mutația în 13 dintre cele 17 probe H1N1 pentru care secvențierea genetică a permis o analiză detaliată.
Deși proporția este semnificativă, dimensiunea eșantionului este mică și nu permite o estimare precisă a prevalenței mutației la nivel național.
Una dintre cele mai remarcabile particularități ale sezonului 2026–2027 este momentul neobișnuit al începutului creșterii cazurilor.
În Statele Unite, activitatea gripală a accelerat încă din august și septembrie, mult înainte de perioada în care se înregistrează de obicei vârfurile de îmbolnăviri.
Potrivit informațiilor difuzate de CNN, medicii din mai multe state au observat o creștere a cazurilor într-un context de sezon obișnuit, cu regiunile de pe Coasta de Vest afectate primele.
Cum afectează noua variantă tinerii în Asia?
În zona cuprinzând Arizona, California, Hawaii și Nevada, rata testelor pozitive pentru gripă a atins aproximativ 10% în săptămâna analizată.
În mod tradițional, epidemia sezonieră din Statele Unite atinge niveluri ridicate între decembrie și februarie, deși momentul exact variază de la un an la altul. În laboratorul coordonat de Alex Greninger, virusul H1N1 a reprezentat aproximativ 98% din probele de gripă primite în perioada respectivă.
Această cifră se referă exclusiv la probele procesate în acel laborator, nu la totalul infecțiilor respiratorii sau la toate cazurile de gripă din țară. Datele din Centers for Disease Control and Prevention (CDC) au confirmat predominanța H1N1 printre virusurile gripale de tip A subtipate în laboratoarele americane. Deocamdată, rămâne neclar dacă sezonul început atât de devreme va genera mai multe spitalizări și decese comparativ cu anii anteriori.
Circulația timpurie a virusului a fost documentată și în Asia. În Japonia, creșterea numărului de cazuri de gripă a dus la închiderea temporară a mai multor școli și grădinițe. Autoritățile au avansat anumite campanii de vaccinare pentru a limita propagarea infecțiilor. Experții monitorizează cu atenție datele din Japonia, deoarece epidemia a debutat într-o perioadă neobișnuită și a afectat semnificativ mediurile de copii. Un alt aspect sub investigație este posibilitatea ca persoanele tinere să prezinte o protecție imunologică mai slabă împotriva anumitor variante H1N1. În studii privind mutația G155E, anticorpii proveniți de la adolescenți și adulți tineri au demonstrat o recunoaștere mai scăzută a unor variante virale analizate.
Această constatare nu demonstrează automat că tinerii vor dezvolta forme mai grave de gripă, iar riscul individual este influențat de istoricul imunologic, statutul de vaccinare și prezența afecțiunilor asociate.
O întrebare centrală pentru sezonul 2026–2027 este cât de eficient rămâne vaccinul antigripal împotriva noii mutații. Formulările vaccinului se actualizează periodic pentru a corespunde cât mai bine virusurilor care ar putea circula în stagiunea următoare.
Compoziția vaccinurilor utilizate în emisfera nordică este stabilită cu mai multe luni înainte de începutul sezonului, pentru a asigura producția și distribuția la timp.
Cât de eficient este vaccinul împotriva variantei G155E?
Deoarece mutația G155E s-a răspândit după alegerea tulpinelor incluse în vaccinurile pentru sezonul curent, există posibilitatea ca anticorpii generați prin vaccinare să recunoască mai puțin eficient anumite variante H1N1 purtătoare de această modificare.
Acest aspect nu înseamnă însă că vaccinul a devenit inutil. Formulările conțin componente care vizează mai multe tipuri și subtipuri virale, iar protecția imunologică nu depinde exclusiv de recunoașterea unui singur loc de pe suprafața virusului.
Mai mult, eficacitatea împotriva infecției nu este echivalentă cu protecția împotriva formelor severe, spitalizării și decesului.
Într-un interviu acordat CNN pe 22 octombrie, profesorul Peter Hotez, specialist în vaccinologie la Baylor College of Medicine, a explicat că vaccinurile actuale ar trebui să ofere în continuare protecție împotriva subgrupului H1N1 D.3.1.1, chiar dacă mutația G155E poate diminua recunoașterea imunologică.
Specialistul a precizat că încă nu se știe cât de largă va fi răspândirea acestei modificări genetice și în ce măsură va influența cursul sezonului. Recomandarea experților rămâne vaccinarea antigripală, cu accent pe persoanele cu risc crescut de complicații.
Modificarea genetică a fost semnalată și în cadrul supravegherii internaționale a virusurilor gripale. În raportul epidemiologic publicat la 16 octombrie 2026, Organizația Mondială a Sănătății a identificat o creștere a frecvenței virusurilor H1N1 din subgrupul D.3.1.1 care prezintă suplimentar mutația G155E.
Potrivit OMS, aceste variante aparțin mai multor grupuri genetice, caracterizate și prin alte modificări ale hemaglutininei. Această informație indică că mutația nu este limitată la un singur focar local. Totuși, datele genetice singure nu pot stabili dacă virusul a devenit mai contagios sau dacă provoacă forme mai severe de boală.
Ce confirmă OMS despre situația din România?
Pentru asemenea concluzii sunt necesare informații epidemiologice și clinice, inclusiv despre spitalizări, complicații și eficacitatea vaccinurilor.
În România, cele mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării provin din supravegherea INSP pentru săptămâna 12–18 octombrie 2026.
Potrivit raportării INSP, prezentate de AGERPRES, au fost înregistrate 81.729 de cazuri de infecții respiratorii, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii.
Au fost raportate 217 cazuri de gripă clinică, față de 201 în săptămâna precedentă. De asemenea, s-au înregistrat 18 cazuri de infecții respiratorii acute severe (SARI), cu șase mai multe decât în săptămâna anterioară. În intervalul analizat, două cazuri de gripă au fost confirmate în laborator: unul cu virus gripal A (H1) și unul cu virus gripal A nesubtipat.
La nivelul întregului sezon, până la 18 octombrie, fuseseră confirmate în laborator 15 cazuri de gripă. Dintre acestea, patru erau provocate de virus gripal A (H1), cinci de virus gripal A nesubtipat, trei de virusuri netipate, unul de virus gripal B, iar două reprezentau coinfecții cu virusuri gripale A și B.
Tot de la începutul sezonului fusese comunicat un singur deces confirmat cu virus gripal de tip A, aflat în curs de subtipare.
Aceste date subliniază că, deși România nu a înregistrat încă dovezi ale răspândirii masive a variantei G155E, supravegherea continuă este esențială pentru a detecta oricare schimbare a peisajului viral.