De ce este somnul esențial pentru succesul școlar al copiilor

Oare nevoia de somn a copilului evoluează în timp?

Importanța odihnei adecvate în performanța academică: ghid pentru părinți și elevi

Știri de ultimă oră

Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurațiGripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece oriHorațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădinițăTratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficiente

Revenirea la ritmul școlar implică mult mai mult decât achiziționarea rechizitelor noi, redactarea temelor sau adaptarea la treziri matinale.

Acest proces presupune, în mod fundamental, reîntregirea unui ciclu de somn care, pe parcursul vacanțelor, s-a putut dezechilibra semnificativ.

Deși programul relaxat din lunile calde, caracterizat prin culcări tardive și treziri târzii, pare confortabil, tranziția bruscă către un orar rigid poate transforma fiecare dimineață într-o provocare majoră pentru elevi.

Problemele nu se rezumă la senzația de somnolență resimțită în primele ore de curs. Conform explicațiilor oferite de dr.

Sonal Malhotra, profesor asistent în domeniile de pediatrie, medicină pulmonară și somn la Baylor College of Medicine și Texas Children's Hospital, deficitul cronic de odihnă influențează negativ funcționarea globală a copilului pe durata întregii zile.

Un expert în medicina somnului pediatric detaliază motivele pentru care orele de repaus nu ar trebui compromise în favoarea lucrărilor scolare, utilizării telefonului mobil sau a altor activități distractive. El conturează, de asemenea, o rutină optimă care favorizează o atenție sporită și o productivitate crescută în timpul activităților diurne.

Punctele cheie pe care familiile trebuie să le ia în considerare sunt următoarele: elevii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani necesită, în mod obișnuit, între 9 și 12 ore de somn în fiecare noapte, în timp ce tinerii adolescenți, de la 13 la 18 ani, au nevoie de 8 până la 10 ore.

Lipsa unei odigne suficiente este frecvent corelată cu o scădere a stării de vigilanță și a randamentului muncii, dar și cu apariția unor disfuncții comportamentale.

Un model în care minorul acumulează datorie de somn în zilele de lucru, încercând să compenseze deficiențele în zilele libile, nu reprezintă cea mai bună abordare; consistența ritmului circadian este crucială. Dispozitivele electronice, precum telefoanele mobile, consolele de jocuri și televizoarele, ar trebui puse deoparte cu aproximativ o oră înainte de momentul adormirii.

Nevoia fiziologică de somn nu este statică, ci evoluează pe măsură ce copilul avansează în vârstă. Recomandările clinice prezentate de dr.

Malhotra evidențiază diferențele de grupuri etare: pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani, intervalul recomandat este de 10-13 ore pe noapte; pentru grupa de vârstă 6-12 ani, necesarul scade la 9-12 ore; iar pentru adolescenții de 13-18 ani, pragul minim este de 8-10 ore.

Aspectul nu se referă exclusiv la numărul total de ore petrecute în pat, ci include și calitatea repausului nocturn, precum și regularitatea cu care acesta este respectat.

„În general, copiii care nu obțin o cantitate suficientă de somn sunt predispuși să prezinte niveluri scăzute de vigilanță și de productivitate”, a afirmat dr.

Sonal Malhotra, conform surselor Medical Xpress.

În contextul școlar, această afirmație se traduce prin dificultăți în menținerea concentrării pe timpul lecțiilor, în procesarea rapidă a informațiilor noi sau în finalizarea eficientă a sarcinilor impuse.

Uneori, efectele lipsei de somn pot fi confundate cu tulburări comportamentale. Un copil epuizat nu manifestă întotdeauna semne clasice de letargie sau somnolență. În anumite cazuri, deficitul de odihnă se exteriorizează prin comportamente agitate care captează imediat atenția adulților. Știm că insuficiența somnului impactează negativ rezultatele academice și poate genera probleme de comportament atât la copii, cât și la adolescenți.

Aceștia pot manifesta stări de neatenție și hiperactivitate în timpul zilei, ceea ce duce frecvent la un diagnostic eronat de sindrom de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).

Odată ce corectăm obiceiurile nesănătoase legate de somn, observăm adesea că aceste simptome dispar, a explicat specialistul.

Această declarație subliniază un aspect critic: dificultățile de concentrare sau comportamentul hiperactiv nu trebuie atribuite automat altor cauze, dar somnul rămâne un factor esențial care trebuie evaluat riguros atunci când astfel de probleme apar.

Pentru părinți, primul pas concret ar trebui să fie monitorizarea programului de somn al copilului și observarea modului în care acesta reacționează după nopți în care odihna a fost insuficientă.

Practica de a „recupera” somnul pierdut în weekend nu rezolvă pe deplin problema.

Un obicei extrem de răspândit printre elevi constă în culcarea târzie și trezirea devreme în zilele de școală, urmată de dormit până la prânz în zilele libere.

Poate telefonul mobil să aștepte până dimineață?

Prin acest mecanism, copilul încearcă să compenseze orele pierdute. Dificultatea principală constă în faptul că această fluctuație repetată a programului poate complica menținerea unei rutine stabile.

„Am constatat că, în timpul săptămânii, copiii nu dorm suficient și apoi recuperează tot somnul pierdut în weekend”, a menționat Malhotra.

Medicul recomandă ca părinții să acorde atenție nu doar volumului de somn, ci și calității și regularității acestuia.

„Încerc să le explic importanța calității bune a somnului, a cantității de somn și a regularității somnului”, a adăugat ea.

Cu alte cuvinte, un program cât mai constant de la o zi la alta este mai benefic decât alternarea unor nopți foarte scurte cu dimineți în care copilul doarme până târziu.

Telefonul mobil poate aștepta până dimineață. O altă provocare semnificativă apare chiar înainte de momentele de odihnă: expunerea la ecrane. Telefonul mobil, televizorul și jocurile video pot transforma ultimele minute ale zilei într-o perioadă de stimulare intensă, exact în momentul în care organismul ar trebui să înceapă procesul de pregătire pentru somn.

Malhotra recomandă oprirea sau îndepărtarea dispozitivelor electronice cu aproximativ o oră înainte de culcare.

Timpul excesiv petrecut în fața ecranului înainte de culcare vă poate împiedica să adormiți.

Pentru a evita tentația, îndepărtați toate dispozitivele electronice din dormitor, a spus medicul.

În locul telefonului sau al jocurilor video, ultima parte a serii poate fi rezervată unor activități mai calme. Cititul, o baie caldă sau petrecerea timpului într-o lumină mai slabă pot face parte din rutina de seară.

Iar dacă un copil susține că nu poate adormi fără zgomotul televizorului, specialistul sugerează o alternativă: un aparat de zgomot alb sau o aplicație care produce zgomot fără emisie de lumină albastră.

Copilul are nevoie de un exemplu concret, nu doar de o regulă impusă. Regula privind renunțarea la telefon înainte de culcare este mai ușor de respectat atunci când nu se aplică exclusiv copiilor. Odată ce vă formați obiceiul de a pune deoparte dispozitivele electronice de la o vârstă fragedă, va fi mai ușor să faceți acest lucru ca adult.

Este important ca părinții să dea un exemplu bun și să respecte aceleași reguli și pentru ei înșiși, a explicat Malhotra.

Astfel, rutina de seară poate deveni o regulă a întregii familii: telefoanele și tabletele rămân în afara dormitorului, iar ultima oră înainte de culcare este dedicată activităților mai liniștite.

Temele, sportul și activitățile nu ar trebui să „fure” din somn. Pentru elevii mai mari, problema poate fi și mai complicată. Temele, învățatul, sportul, meditațiile și activitățile extracurriculare trebuie înghesuite în aceeași zi. Când programul devine prea încărcat, una dintre primele ore sacrificate poate fi cea de somn. Malhotra recomandă ca activitățile să fie, pe cât posibil, programate mai devreme în timpul zilei. Astfel, copilul poate păstra suficient timp seara pentru a se pregăti de culcare și dimineața pentru a se trezi la o oră potrivită.

„Scopul nostru este să îi învățăm pe părinți și pe copii cum lipsa somnului poate reduce productivitatea și eficiența pe parcursul zilei, făcând mai dificilă îndeplinirea eficientă a sarcinilor”, a spus medicul.

Ideea este simplă: câteva ore câștigate seara pentru teme sau telefon pot însemna mai puțină energie a doua zi pentru școală, sport și celelalte activități.

Somnul și performanța merg mână în mână. Un program bun de somn nu înseamnă doar un copil care se trezește mai ușor dimineața.

Odihna are legătură directă cu modul în care acesta se simte și funcționează pe parcursul zilei.

Este important să știți că un somn de proastă calitate vă poate afecta negativ din punct de vedere mental, fizic și emoțional.

Găsirea unei rutine bune de somn și alocarea de timp pentru o durată suficientă de somn vă pot ajuta pur și simplu să gândiți și să vă simțiți mai bine, a concluzionat Malhotra.

Pentru părinți, începutul anului școlar poate fi astfel un moment bun pentru a verifica nu doar orarul de la școală, ci și „orarul” de acasă: la ce oră începe rutina de seară, când sunt închise ecranele, cât durează până adoarme copilul și câte ore de somn rămân efectiv până la trezire.

Uneori, pregătirea pentru o zi mai bună la școală începe cu o schimbare foarte simplă: ora la care copilul merge la culcare.