Dar ce se întâmplă atunci când telefonul nu este folosit doar pentru că avem
Crezi că iei telefonul doar „omoară-ţi timpul”? Un studiu sugerează că pentru persoanele cu niveluri mai ridicate de nomofobie, reţelele sociale pot deveni un adevărat „micro-evadare” atunci când apar emoţii negative şi există timp liber nestructurat Ce trebuie să știți - Nomofobia descrie anxietatea sau disconfortul asociat cu imposibilitatea de a utiliza telefonul mobil sau cu situația în care nu este la îndemână. - Persoanele cu scoruri mai mari la Chestionarul Nomofobie au folosit din ce în ce mai frecvent reţelele sociale, potrivit noului studiu. - Utilizarea crescută a fost observată mai ales atunci când participanţii au avut emoţii negative şi perioade mai puţin aglomerate. - Cercetătorii susţin că soluţia nu este doar „fără telefon,” ci şi strategii mai sănătoase pentru gestionarea stresului şi a emoţiilor dificile.
Știri de ultimă oră
Vaccinurile gratuite și compensate vor fi extinse și pentru neasigurați
Gripa la vârstnici: riscul de infarct și AVC crește de zece ori
Horațiu Moldovan: Educația pentru sănătate, materie obligatorie de la grădiniță
Tratamentul stenozei aortice strânse și regurgitării aortice: opțiuni moderne și eficienteTelefonul nu mai e doar un telefon.
Poate deveni o evadare Smartphoneul a ajuns să fie aproape permanent prezent în viața noastră: îl folosim pentru comunicare, muncă, divertisment, informații, îndrumare sau doar pentru câteva minute de funcționare a conținutului pe rețelele sociale.
Dar ce se întâmplă atunci când telefonul nu este folosit doar pentru că avem ceva de făcut, dar pentru că vrem să scăpăm de, cel puțin pentru un moment, o condiție neplăcută? Un studiu longitudinal realizat de o echipă internațională de cercetători, în colaborare cu Universitatea Lingnan, sugerează că există o legătură interesantă între nivelul nomofobiei, emoțiile negative și modul în care oamenii utilizează rețelele sociale. Rezultatele, publicate în numărul special al revistei Healthcare dedicat dependențelor comportamentale și bunăstării emoționale, indică faptul că persoanele cu scoruri mai mari la Chestionarul NMP-Q (NMP-Q) au tendința de a petrece mai mult timp pe rețelele sociale și de a deschide aceste aplicații mai frecvent la anumite momente vulnerabile ale zilei.
Cu toate acestea, studiul are o dimensiune mică cu 37 de participanți, astfel încât rezultatele trebuie interpretate ca o indicație a unui posibil mecanism comportamental, nu ca dovadă că orice persoană care utilizează telefonul intens are o problemă de dependență. Ce este, de fapt, nomofobie? Termenul „nomofobie” provine din expresia engleză, fără fobie de telefon mobil şi este folosit pentru a descrie anxietatea, neliniştea sau disconfortul asociat cu lipsa accesului la telefonul mobil. Important: nomofobia nu trebuie confundată automat cu o tulburare psihiatrică diagnosticată oficial. Cercetătorii îl pot evalua prin intermediul unor instrumente precum Chestionarul Nomofobie (NMP-Q), iar nivelul simptomelor poate varia în funcţie de un continuum.
Cu toate acestea, studiul are o dimensiune mică cu 37 de participanți
Cu alte cuvinte, nu este nevoie ca cineva să fie complet „dependent” la telefon pentru a începe să joace un rol important în reglementarea stării sale emoționale. Şi iată partea interesantă a cercetării. Cercetătorii au urmărit telefoanele timp de patru săptămâni, echipa de cercetare, formată din specialiști din Departamentul de Psihologie și Centrul de Cercetare în Științe Cognitive (CSRC) al Universității Lingnan, Centrul de Științe Psihologice al Universității Zhejiang și Huawei Technologies Company Limited, au urmat comportamentul utilizatorilor de smartphone Android. 37 de persoane în vârstă de 18-39 de ani au participat. Cercetătorii au elaborat o aplicație specială de monitorizare a utilizării telefonului și au urmat comportamentul participanților timp de patru săptămâni consecutive.
Nu s-au bazat doar pe memoria participanţilor, întrebându-i la sfârşit cât timp au crezut că au petrecut la telefon.
Ei au avut un obiectiv: - cât timp au folosit diferitele categorii de aplicaţii; - cât de des au deschis aplicaţiile; - modul în care se utilizează schimbările în funcţie de context. În paralel, participanţii au efectuat evaluări zilnice ale stării lor emoţionale şi cât de ocupaţi s - au simţit. În total, cercetătorii au analizat 837 de înregistrări zilnice valabile. Rezultatul atrage atenţia: reţelele sociale cresc exact atunci când apar emoţii negative. Participanţii au completat şi Chestionarul Nomofobie (NMP-Q).
Un scor mai mare indică un nivel mai ridicat de anxietate sau disconfort asociat cu incapacitatea de a utiliza telefonul. Când cercetătorii au comparat scorurile cu datele colectate în viaţa de zi cu zi, a apărut un model interesant. Persoanele cu scoruri NMP-Q mai mari au petrecut mai mult timp pe rețelele sociale și le-au folosit mai frecvent. Diferenţa a devenit specială