Să controlezi anxietatea cu înțelepciunea lui Marcus Aurelius

În noiembrie 2024, Stoicismul Modern a organizat o nouă ediție a Săptămânii

Marcus Aurelius a condus unul dintre cele mai puternice imperii din lume, a luptat în războaie, a avut de-a face cu epidemii și a luat decizii care depindeau de milioane de oameni. Însă împăratul roman a lăsat în urmă o serie de gânduri despre calmul interior, frica și controlul gândurilor. Aproape două milenii mai târziu, cercetătorii cercetează dacă principiile filosofiei stoice pot ajuta la reducerea anxietății. Rezultatele unui program în 2024 sunt interesante, iar legătura dintre stoicism și psihoterapie modernă este mai actuală ca niciodată.

Știri de ultimă oră

CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiuAspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu MureșFederația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurile

Un mesaj de la șeful tău, o factură neașteptată, un rezultat medical întârziat sau frica de a pierde ceva important poate declanșa o serie de gânduri negative.

Uneori mintea începe să construiască scenarii catastrofale înainte de evenimentul de care ne temem s-a întâmplat. Acest mecanism era cunoscut, în formă filosofică, chiar și în antichitate. Marcus Aurelius, împărat al Romei între anii 161 și 180 d.

Hr. credea că oamenii ar trebui să învețe să facă diferența între evenimentele exterioare și judecățile pe care le fac în legătură cu ele. În Cartea VIII, Secțiunea 47 din Meditații, împăratul explică că suferința cauzată de o circumstanță externă este influențată de modul în care o judecăm. Nu e vorba de a nega realitatea, e vorba de a examina interpretările pe care le adăugăm la fapte. Să zicem că o persoană nu primește Să zicem că o persoană nu primește un răspuns la un mesaj important. Faptul verificabil este simplu: mesajul a rămas fără răspuns.

Interpretarea anxietății poate fi însă mult mai gravă: Am făcut cu siguranță ceva greșit, O persoană mă urăște sau În curând se va întâmpla ceva rău.

Această diferență dintre fapte și interpretare se află în centrul multor tehnici psihologice contemporane.

În noiembrie 2024, Stoicismul Modern a organizat o nouă ediție a Săptămânii Stoic, un proiect internațional în care participanții sunt invitați să practice timp de șapte zile exerciții inspirate de filozofia antică. Programul a inclus reflectii zilnice, examinarea propriilor gânduri și exerciții în care participanții au încercat să facă diferența între lucrurile sub controlul lor și cele în care nu puteau interveni.

Potrivit raportului publicat la 14 decembrie 2024 de Tim LeBon, participanții au înregistrat o reducere medie de 12,5% a scorurilor de măsurare a vulnerabilității față de anxietate.

În același timp, vulnerabilitatea la depresie a scăzut cu 13,3%. Aproximativ 4.753 de persoane s-au înscris pentru program și 4.177 au completat chestionarele inițiale la data redactării raportului. Cu toate acestea, nu toți participanții au furnizat date complete la final.

Una dintre cele mai interesante schimbări a fost observată în relația cu gândurile negative.

Participanții au devenit mai dispuși să recunoască că un gând neplăcut este o interpretare a situației, nu neapărat realitatea în sine. De asemenea, s-a observat o îmbunătățire a tendinței de a gândi la trecut sau de a se îngrijora excesiv despre viitor.

Cu toate acestea, cercetările au limite importante. Participanții s- au înregistrat voluntar și studiul nu a utilizat un grup de control randomizat. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că exercițiile de stoc, luate separat, au produs îmbunătățiri sau că ar trata anxietatea clinică.

Cu toate acestea, descoperirile oferă un punct de plecare interesant pentru a înțelege realitatea filosofiei lui Marcus Aurelius. Una dintre cele mai utilizate metode moderne de tratare a tulburărilor de anxietate este terapia comportamentală cognitivă, cunoscută sub numele de TCC. Această formă de psihoterapie încearcă, printre altele, să identifice și să schimbe modelele de gândire și de comportament care susțin suferința psihologică.

Legătura conceptuală cu filosofia stoică este evidentă: atât stoicii, cât și psihoterapeuții cognitivi acordă importanță modul în care oamenii interpretează evenimentele. Cu toate acestea, există o diferență esențială. Stoicismul este o filozofie morală, în timp ce terapia cognitiv-comportamentală este o intervenție clinică structurată, evaluată prin studii științifice. O analiză publicată în JAMA Psychiatry în 2024 a examinat rezultatele a 65 de studii clinice randomizate, care au inclus 5.048 de participanți cu tulburare de anxietate generalizată.

Cercetătorii au descoperit că terapia comportamentală cognitivă și unele terapii din generațiile ulterioare au redus simptomele.