ADHD și problemele digestive: legătura surprinzătoare descoperită în studiu

Ce ne spune prima revizuire sistematică despre legătura ADHD‑gastrointestinal?

Există o legătură neașteptată, dar puternică, între tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și disconfortul gastric.

O cercetare recentă, care a analizat datele a peste 1,9 milioane de persoane, arată că indivizii diagnosticați cu ADHD suferă semnificativ mai frecvent de probleme intestinale decât restul populației.

Printre afecțiunile identificate se numără constipația cronică, sindromul de intestin iritabil, diareea, indigestia persistentă și durerile abdominale recurente. Pentru anumite dintre aceste condiții, diferențele statistice au fost remarcabile, sugerând o conexiune strânsă între funcționarea cognitivă și sănătatea gastrointestinală.

Lucrarea a fost realizată de specialiști de la Universitatea din Warwick și publicată în „Journal of Attention Disorders”.

Care sunt metodele și datele cheie din studiul cu 1,9 milioane de persoane?

Este vorba despre prima revizuire sistematică din literatura de specialitate care se concentrează exclusiv pe manifestările gastrointestinale specifice pacienților cu ADHD. Deși rezultatele deschid perspective noi asupra interacțiunii complexe dintre creier și intestin, autorii mențin o poziție prudentă.

Aceștia avertizează că nu se poate afirma încă cu certitudine absolută că ADHD este cauza directă a acestor disconforturi, ci doar că există o asociere clară.

Metodologia aplicată de cercetători a fost riguroasă.

Echipa a examinat inițial un corpus vast de 9.613 articole științifice, reținând doar 23 de studii care îndeplineau standardele metodologice stricte necesare pentru o analiză validă.

Acestea au cuprins, în total, datele a peste 1,9 milioane de participanți, cu vârste variind între 2 și 65 de ani. Eșantionul a inclus țări precum Statele Unite ale Americii, Suedia, Germania și Coreea de Sud.

De la IBS la encoprezis: ce conexiuni surprinzătoare există?

La nivel general, datele arată că persoanele cu ADHD au avut o probabilitate cu 48% mai mare de a experimenta simptome gastrointestinale, comparativ cu indivizii care nu prezintă această tulburare. Totuși, anumite afecțiuni au prezentat discrepanțe mult mai accentuate. Cel mai evident exemplu este constipația, unde riscul a fost aproape dublu.

Concret, subiecții cu ADHD au avut șanse cu aproximativ 97% mai mari de a suferi de constipație, un indicator care se traduce printr-o frecvență aproape de două ori superioară față de grupurile de control.

O altă asociere statistică semnificativă a fost observată în cazul sindromului de intestin iritabil (IBS). În acest scenariu, probabilitatea de a dezvolta această afecțiune a fost cu 58% mai ridicată pentru persoanele cu ADHD.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, corelații cu alte disfuncții, inclusiv durerile abdominale, episoadele de diaree și indigestia.

Cu toate acestea, cea mai dramatică diferență a fost înregistrată în cazul encoprezisului, o problemă specifică mai ales copiilor, caracterizată prin eliminarea involuntară sau repetată a materiilor fecale în locuri nepotrivite. Persoanele diagnosticate cu ADHD au avut șanse de peste patru ori mai mari de a prezenta această afecțiune decât celelalte persoane.

De ce apare această legătură?

Explicația exactă a acestei legături rămâne un subiect de dezbatere, iar cercetătorii explorează mai multe ipoteze mecaniste. Prima vizează comportamentele specifice tulburării.

Impulsivitatea caracteristică și dificultățile în organizarea rutinelor zilnice pot afecta direct obiceiurile alimentare. Mesele luate la ore neregulate, selecția aleatorie a alimentelor și alte comportamente nesigure ar putea contribui la apariția disconfortului digestiv.

A doua ipoteză se concentrează asupra tratamentelor farmaceutice. Multe dintre medicamentele utilizate pentru gestionarea ADHD au efecte secundare cunoscute la nivel gastrointestinal, constipația fiind unul dintre cele mai frecvente. Autorii subliniază necesitatea unor investigații ulterioare pentru a distinge clar între efectele directe ale tulburării și cele induse de terapie sau de stilul de viață.

A treia direcție de cercetare se axează pe axa intestin-creier, un sistem complex de comunicație bidirecțională dintre tractul gastrointestinal și sistemul nervos central. Studii anterioare au relevat existența unor diferențe distincte în compoziția microbiomului intestinal al persoanelor cu ADHD. Flora bacteriană rezidentă în intestin joacă un rol crucial, producând sau modulând numeroase substanțe esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Comunicarea dintre intestin și creier se realizează prin multiple căi, dintre care una dintre cele mai importante este reprezentată de nervul vag, care servește ca principalul canal de transmitere a semnalelor între aceste două sisteme majore.