ALIA cere prioritate națională pentru accesul la recuperare după AVC

Cum se personalizează recuperarea post-AVC?

Pe 29 octombrie 2026, în Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, ALIA a trimis un semnal de alarmă către decidenții naționali. Deși tratamentul acut a făcut progrese, accesul la recuperare rămâne o problemă structurală care cere o reacție la nivel de stat.

România a avansat în gestionarea stadiului acut al AVC. Mai multe centre au acces la tromboliză intravenoasă și trombectomie mecanică, salvând vieți și reducând dizabilitatea. Dar procesul nu se oprește la externare. Pentru majoritatea supraviețuitorilor, recuperarea e o călătorie lungă care cere coordonare, continuitate în îngrijire și suport pentru reîntoarcerea în viața de zi cu zi.

Datele din Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025-2030 arată o realitate îngrijoritoare: doar 30% dintre pacienții cu AVC au acces la programe de recuperare în secțiile de neurologie. Serviciile de reabilitare sunt insuficiente și concentrate geografic, disponibile în mare parte doar în marile orașe și centrele universitare. Această cifră de 30% descrie starea actuală, nu o țintă viitoare.

Strategia națională stabilește obiective ambițioase pentru 2030: peste 90% dintre pacienții eligibili să fie integrați în programe de neuroabilitare, iar 20% să fie redirecționați direct către reabilitare. ALIA subliniază că aceste procente sunt ținte pentru viitor, nu o descriere a situației curente. Monitorizarea continuă a accesului efectiv și transparența datelor publicate periodic sunt esențiale pentru a măsura progresul real al implementării strategiei.

Ce obiective ambițioase stabilește strategia națională?

Recuperarea post-AVC e complexă și personalizată. Implică kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, evaluare neuropsihologică și sprijin pentru sănătatea mintală. Fiecare pacient are un set de deficite unic, deci planul de recuperare trebuie ajustat la nevoile individuale și la obiectivele specifice ale persoanei.

În mesajul oficial pentru Ziua Mondială de Conștientizare a AVC, Liliana Curea, președinta ALIA, a cerut ca accesul la recuperare să nu fie condiționat de bani sau de locația geografică. Ea a arătat că adevărata luptă începe după externare: mulți pacienți așteaptă 4-5 luni pentru un loc în secția de recuperare. Curea a cerut servicii de neuroreabilitare accesibile, continuitate între spital și comunitate și finanțare care să acopere nevoile reale. Ea a subliniat importanța unei legături funcționale între spital, reabilitare, medicina de familie și serviciile comunitare, ca să nu se simtă pierduți într-un sistem fragmentat.

ALIA reamintește semnele de alarmă pentru detectarea rapidă a unui AVC: asimetria facială, vorbirea incoerentă și căderea unui braț sau a unui picior. La apariția oricărui dintre acești semne, sunați imediat 112. Recunoașterea rapidă a simptomelor și accesul prompt la tratament de urgență pot fi diferența dintre viață și dizabilitate severă.