Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice

Pentru a valida aceste ipoteze, o echipă de cercetători a realizat studiul ASAC, o investigație clinică de fază 3

În contextul bolii colorectale, care reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice în Norvegia, unde incidența este una dintre cele mai mari la nivel global, o problemă majoră apare atunci când neapărat cancerul nu mai este localizat în intestin, ci se extinde către alte organe, în special către ficat. Această metastazare hepatică reprezintă o complicație serioasă, deoarece, în aceste scenarii, gestionarea medicală devine semnificativ mai complexă. Chiar și procedurile chirurgicale menite să îndepărteze complet leziunile tumorale nu oferă o garanție absolută de neapariție a bolii.

Aproximativ trei din zece persoane diagnosticate cu cancer colorectal dezvoltă aceste metastaze hepatice pe parcursul evoluției bolii, adică celulele maligne migrează din locul inițial de apariție către ficat, formând noi leziuni.

Având în vedere acest risc ridicat de recidivă, care este o preocupare majoră, cercetători au căutat metode de prevenire care să poată fi aplicate după finalizarea tratamentului principal. Deși pentru o parte din pacienți intervenția chirurgicală sau metodele locale de distrugere, precum ablația, reprezintă cea mai bună oportunitate de vindecare, profesorul Sheraz Yaqub, chirurg consultant în chirurgie hepatobiliară la Spitalul Universitar din Oslo și cadru academic la Universitatea din Oslo, subliniază că eliminarea tumorilor vizibile nu înseamnă dispariția definitivă a afecțiunii.

El precizează că, chiar și după excluderea chirurgicală a leziunilor, cancerul recidivează la peste jumătate dintre pacienți. Această statistică a determinat echipele de cercetare să investigheze potențialul unui medicament cunoscut de peste un secol, accesibil și ușor de obținut: aspirina.

De mult timp, aspirina a fost considerată o potențială soluție pentru diminuarea probabilității de reapariție a cancerului colorectal.

Utilizată tradițional pentru ameliorarea simptomelor precum durerea, febra și inflamația, acest medicament este bine documentat din punct de vedere farmacologic. În ultimii ani, interesul științific s-a extins spre aplicări adiționale, precum prevenirea recidivei oncologice. Studii anterioare de natură observațională sugeraseră că pacienții care consumau aspirină după tratament aveau un risc mai mic de recidivă și o supraviețuire mai bună.

Această observație a ridicat întrebarea dacă un agent atât de simplu și economic ar putea oferi protecție în urma unor tratamente oncologice grele. Profesorul Yaqub a menționat că accesibilitatea și profilul bine stabilit al aspirinei o făceau un candidat atractiv pentru această investigație preventivă.

Totuși, aceste date anterioare nu erau suficiente pentru a dovedi cu certitudine că aspirina inducea o reducere a riscului de recidivă; era necesară o analiză clinică comparativă cu un placebo.

Pentru a valida aceste ipoteze, o echipă de cercetători a realizat studiul ASAC, o investigație clinică de fază 3, randomizată, dublu-orb și controlată cu placebo. Acesta a fost un studiu amplu, desfășurat în trei națiuni europene: Norvegia, Suedia și Danemarca. În total, 466 de pacienți, toți tratați cu intenție curativă pentru metastaze hepatice ale cancerului colorectal fie prin operație, fie prin ablație locală, au participat la această cercetare.

Participanții au fost repartizați aleatoriu, fără ca nici pacienții, nici personalul medical, să știe cine primește substanța activă. Tratamentul a durat până la trei ani, o perioadă aleasă strategic deoarece majoritatea recidivelor apar în primele două anii post-operatorii.

Un grup a primit zilnic o doză de 160 mg de aspirină, în timp ce celălalt grup a primit un placebo care imita aspectul comprimatului, dar fără substanța activă.

Rezultatele acestui studiu, publicate în revista prestigioasă The Lancet Gastroenterology & Hepatology

Rezultatele acestui studiu, publicate în revista prestigioasă The Lancet Gastroenterology & Hepatology, nu au confirmat ipoteza inițială. Administrarea zilnică de 160 mg de aspirină timp de până la trei ani nu a generat o reducere a riscului de recidivă în comparație cu grupul placebo.

Mai mult, analiza detaliată a relevat aspecte preocupante: în grupul tratat cu aspirină, rata de supraviețuire globală a fost observată ca fiind mai mică. De asemenea, frecvența evenimentelor adverse grave a fost mai mare în rândul pacienților care consumau acest medicament.

Profesorul Yaqub a subliniat că, deși rezultatul privind supraviețuirea necesită o interpretare extrem de prudentă și nu poate fi considerat o dovadă directă a cauzalității, asocierea dintre supraviețuirea redusă și creșterea evenimentelor adverse grave ridică semnale de alarmă semnificative.

Prin urmare, echipa de cercetători concluzionează că nu există un beneficiu demonstrat al aspirinei în prevenirea recidivei oncologice în această populație de pacienți, și recomandă ca acest medicament să nu fie prescris în mod rutinar pentru acest scop.

Este esențial să clarificăm diferența dintre asociere și cauzalitate. În trecut, o analiză efectuată de Sheraz Yaqub și colegi, utilizând date din Registrul Norvegian al Cancerului și din Baza de Date Norvegiană a Prescripțiilor Medicale, indicase că pacienții care lua aspirină aveau o supraviețuire mai lungă.

La prima vedere, acest lucru părea să susțină utilitatea aspirinei.

Totuși, medicul explică că aceste studii bazate pe registre doar identifică corelații, nu stabilesc că aspirina cauzează îmbunătățirea; pacienții care iau aspirină pot avea și alte caracteristici de sănătate sau pot beneficia de tratamente suplimentare care influențează rezultatele.

Doar studiile randomizate, controlate cu placebo, precum ASAC, pot oferi concluzii mult mai robuste despre eficacitatea unui tratament.

În plus, cercetătorii au explorat posibilitatea ca răspunsul la aspirină să depindă de particularitățile moleculare ale tumorilor, deoarece nu toate cancerele colorectale sunt identice, iar dincolo de localizarea inițială, caracteristicile tumorale joacă un rol determinant.

Avertisment Medical Crucial: În ciuda rezultatelor studiului ASAC, profesorul Yaqub avertizează ferm că pacienții care iau deja aspirină din motive medicale preexistente nu trebuie să întrerupă tratamentul fără consultarea obligatorie a medicului lor. Nu există recomandare pentru utilizare sistematică preventivă.

În timp ce aspirina este un medicament vechi, accesibil și bine studiat, studiul ASAC, care a urmărit 466 de pacienți din Norvegia, Suedia și Danemarca timp de trei ani, nu a confirmat că această substanță reduce riscul de reapariție a cancerului colorectal după tratarea metastazelor hepatice, și, mai rău, a evidențiat o asociere cu o supraviețuire mai mică și o creștere a evenimentelor adverse grave. Această investigație schimbă radical perspectiva inițială, avertizând împotriva utilizării preventive sistemice.