Băuturile îndulcite cresc riscul de cancer gastric

Persoanele care beau zahăr au risc mai mare!

Consumul regulat al produselor hidrate care conțin zahăr pare a fi legat de o probabilitate crescută de dezvoltare a bolilor maligne ale stomacului, conform unor date recente difuzate în publicația științifică Gastro Hep Advances. Analiza efectuată a evidențiat faptul că indivizii care includ zilnic în regimul alimentar o băutură îndulcită prin adăugarea de zahăr natural se confruntă cu un risc de apariție a cancerului gastric de aproximativ 2,45 ori superior celui al persoanelor care evită complet aceste lichide.

Această corelație statistică s-a manifestat consistent indiferent de sex, fiind observată atât în cohorta feminină, cât și în cea masculină.

Deși cercetările au scos în evidență și o legătură între摄入量ul de fructoză – un monozahăr frecvent întâlnit în aceste produse – și incidența bolii, situația băuturilor diete sau cu îndulcitori de sinteză este mai nuanțată.

Deși produsele ce utilizează îndulcitori artificiali nu au demonstrat o asocieri statistică semnificativă cu apariția carcinomului gastric în cadrul acestui test clinic, specialiștii avertizează că acest rezultat nu conferă o garanție absolută de siguranță pe termen lung. Este esențial de reținut că natura studiului este observațională, deci el stabilește o legătură statistică, nu o relație de cauzalitate directă. Astfel, nu se poate afirma cu certitudine că zahărul din băuturi este factorul unic și principal care declanșează boala.

În contextul actual, medicii continuă să recomande apa simplă sau alte lichide neîndulcite drept opțiuni optime pentru hidratare, în așteptarea unor cercetări suplimentare care să clarifice mecanismele biologice implicate.

Investigația a fost condusă de echipa lui Andrew T. Chan, specialist recunoscut la spitalul Massachusetts General și la școala medicală Harvard din Boston. Pentru a obține date robuste, cercetătorii au agregat informații provenite din două registre americane de mari dimensiuni: „Nurses’ Health Study”, care a monitorizat asistentele medicale, și „Health Professionals Follow-Up Study”, orientat spre personalul medical din alte ramuri.

Urmărirea longitudinală a participantelor feminine s-a încheiat în luna iunie a anului 2021, în timp ce pentru bărbați, perioada de colectare a datelor a durat până în ianuarie 2022.

La finalizarea analizei, baza de date a inclus un total de 112.284 de subiecți. În cursul intervalului de supraveghere, au fost documentate 278 de diagnostice noi de cancer gastric. Participanții au fost segmentați în grupe distincte în funcție de frecvența consumului a două categorii principale de lichide: cele îndulcite cu zahăr și cele cu edulcoranți sintetici.

Prima grupare a cuprinș băuturile carbogazoase clasice, mixajurile tip punch, limonada preparată industrial și băuturile isotone destinate sportivilor. A doua categorie a inclus variantele light sau dietetice, cu conținut caloric redus.

Datele obținute au arătat clar că persoanele care consumau cel puțin o doză de băutură îndulcită cu zahăr aveau o probabilitate mult mai mare de a dezvolta patologia. Diferențele au fost evidente și în funcție de gen: în rândul femeilor, riscul relativ estimat a atins aproximativ triplul valorii de referință, în timp ce la bărbați, creșterea a fost de aproape dublul nivelului de bază.

În plus, analiza a relevat o corelație între nivelul de fructoză ingerată și susceptibilitatea la cancerul gastric.

Totuși, odată ce rezultatele au fost ajustate matematic pentru a ține cont de vârstă și de variabili demografice suplimentare, consumul de băuturi cu îndulcitori artificiali nu a mai prezentat o legătură statistic relevantă cu apariția tumorilor la stomac.

Cercetătorii explorează diverse ipoteze biologice care ar putea explica modul în care zahărul din lichide ar favoriza cancerul. Printre mecanismele luate în calcul se numără tendința spre supraponderabilitate, instalarea rezistenței la insulină, tulburările endocrine, stările inflamatorii cronice, stresul oxidativ care afectează ADN-ul și modificările structurii microbiotei intestinale.

Deși aceste căi sunt plauzibile, procesul exact prin care băuturile ajung să influențeze mucoasa gastrică rămâne de elucidat pe deplin.

Chan a oferit o explicație pentru de ce băuturile diete par a fi mai sigure în acest context, menționând că anumite efecte metabolice specifice fructozei sau surplusul caloric generat de zahăr, care contribuie la îngrășare, nu sunt prezente în aceleași proporții la produsele cu edulcoranți artificiali.

Acestea din urmă nu conțin aceleași tipuri de zahăruri și nu aduc același aport energetic, ceea ce ar putea reduce impactul asupra organismului. Cu toate acestea, autorii subliniază că necesitatea unor studii longitudinale mai ample este imperiosă pentru a determina cu exactitate impactul real al acestor consumuri.

Autorii recunosc limitele studiului!

Dezbaterea privind siguranța îndulcitorilor artificiali persistă în literatura medicală, deși probele actuale rămân fragmentate.

Industria alimentară utilizează o gamă largă de substanțe, printre care zaharina, aspartamul, acesulfamul de potasiu, sucraloza, neotamul și advantamul. Toate aceste compuse au primit aprobarea Agenției americane pentru Alimentație și Medicamente (FDA) ca aditivi siguri, bazată pe protocoale stricte de evaluare. Deși noul raport nu leagă aceste produse de cancerul gastric, acest lucru nu exclude existența altor riscuri pe termen lung.

Chan a notat că dovezile referitoare la legătura dintre edulcoranți și riscul general oncologic sunt încă în formare și nu sunt uniforme. Se impune cercetarea diferențierii efectelor în funcție de tipul specific de îndulcitor și de localizarea anatomica a eventualelor tumori. Un alt aspect critic al investigației a vizitat interacțiunea cu infecția cronică cu Helicobacter pylori, considerat un factor de risc major pentru carcinomul gastric. Pentru a testa această ipotetă legătură, cercetătorii au examinat un subgrup de pacienți.

Infecția cu H. pylori a fost detectată la 36,7% din femeile din subgrupul analizat și la 34% din bărbați.

Surprinzător, nu s-a identificat o corelație statistică între prezența acestei bacterii și obiceiul de a bea lichide îndulcite fie cu zahăr, fie cu artificiali. Acest rezultat sugerează că, în acest eșantion, factorul bacterian nu a mediat relația dintre consumul de băuturi și apariția bolii.

Totuși, autorii recunosc limitele studiului, menționând că indivizii care preferă frecvent băuturi cu zahăr pot avea și alte comportamente alimentare sau stiluri de viață care influențează independent riscul oncologic.

Ca o precizare importantă, Chan a subliniat că asocierile observate ar putea fi, în parte, explicate de variabile confuzionale legate de alimentație sau de rutinile zilnice, care coexistă cu consumul ridicat de lichide dulci, mai degrabă decât de efectul izolat al băuturilor în sine. Contextul mai larg al cercetărilor oncologice susține aceste temeri.

O revizuire sistematică a 51 de studii de cohortă, desfășurată în cadrul programului Global Cancer Update Programme al Fondului Mondial de Cercetare a Cancerului (World Cancer Research Fund International), a identificat legături între consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și multiple tipuri de neoplasme, inclusiv cancerul colorectal și cele asociate obezității.

Analiza respectivă a concluzionat că există suficiente probe pentru a susține o potențială relație de cauzalitate între aceste lichide și cancerul pancreatic sau colorectal, oferind totodată indicii pentru alte tipuri de tumori. În contrast, pentru băuturile cu îndulcitori artificiali, datele sunt mai puține și mai vagi, existând doar semnale limitate privind o posibilă asociere cu leucemia.

Ahmad Jayedi, specialist în epidemiologie și biostatistică la Imperial College London și primul autor al acelei analize globale, susține că profilul de risc nu este identic pentru cele două categorii de produse.

El a afirmat că probele actuale nu permit tratarea băuturilor cu edulcoranți sintetici ca fiind echivalente cu cele îndulcite cu zahăr din punct de vedere al pericolului de cancer. Cu toate acestea, lipsa unor dovezi clare ale daunelor nu trebuie confundată cu o demonstrație a siguranței totale pe termen lung. Referitor la studiul specific pentru cancerul gastric, Jayedi a apreciat că aduce informații valoroase într-un domeniu anterior insuficient explorat.

El a menționat că, deși mărimea asocierii pozitive este impresionantă, baza de cazuri este relativ restrânsă, necesitănd investigații viitoare care să integreze factori precum infecția cu H.

pylori și sediul exact al tumorii.

În fața acestor incertitudini, comunitatea medicală recomandă o abordare prudentă. Experții avertizează împotriva dramatizării excesive a riscurilor individuale bazate pe un singur set de date.

Apa și celelalte lichide neîndulcite rămân alternativele cele mai simple și raționale.

Medicii ar trebui să evite alarmismul, având în vedere că majoritatea studiilor sunt observaționale și la nivel de populație, iar creșterile relative ale riscului, deși statistice, sunt, în general, modeste în termeni absoluți.

Astfel, concluzia principală rămâne aceea că o asociere importantă a fost identificată între ingestia zilnică de zahăr în formă lichidă și probabilitatea de dezvoltare a cancerului gastric, dar mecanismele precise și gradul de certitudine necesită continuarea dialogului științific.