Peste 10.200 de participanți la Congresul UMF Carol Davila din București

Simona Ruță a explicat transformările actuale din sănătate!

Evenimentul academic de anvergură dedicat comunității medicale și farmaceutice din România va avea loc în intervalul 22–24 octombrie, fiind organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din capitală. Această manifestare marchează a patrusprezecea ediție a congresului universitar, care își asumă tema „Perspective Interdisciplinare”. Datele oficiale indică o participare record, cu peste 10.200 de înregistrări confirmate de la specialiști din diverse domenii.

Viorel Jinga, șeful instituției de învățământ superior, a subliniat importanța strategică a acestui întâlnire pentru mediul academic și medical. Pentru conducerea universității, congresul nu este doar un simplu calendar de evenimente, ci un punct de referință esențial unde se desfășoară dialoguri științifice profunde și se consolidează legăturile interdisciplinare.

Scopul fundamental este ca ideile noi, experiențele acumulate și rezultatele obținute prin cercetare să se întrepătrundă, generând avansuri concrete în practica medicală.

Alegerea temei centrale, axată pe perspectivele interdisciplinare, traduce convingerea fermă a organizației că viitorul medicinei se va construi prin cooperare intensivă, inovație continuă și integrarea cunoștințelor provenite din multiple sfere ale științei.

Obiectivele instituționale vizează consolidarea parteneriatelor existente, stimularea unor direcții noi de investigație și facilitarea transferului de cunoaștere către practica clinică, cu scopul final de a optimiza sănătatea publică și calitatea vieții pacienților.

Perspectiva asupra transformărilor actuale ale sectorului sanitar a fost oferită de Simona Ruță, prorectorul responsabil cu cercetarea științifică. Ea a arătat cum medicina devine tot mai precisă, dar simultan și extrem de complexă. Tehnologii precum algoritmi de inteligență artificială, date genomice și metodele de tip 3D pătrund rapid în clinici, depășind așteptările anterioare și impunând o reconsiderare a modurilor de predare și transmitere a informațiilor.

Manifestarea din acest an aduce în prim-plan confruntarea dintre aceste inovații tehnologice și provocările majore de sănătate publică.

Totodată, se prezintă câteva proiecte emblematic dezvoltate de universitate, inclusiv SearchVasc, centrul de excelență pentru cercetare translațională avansată în afecțiuni cardiovasculare și neurovasculare; proiectul Rogen, orientat spre dezvoltarea cercetării genomice în România; și inițiativa CLARA, care vizează controlul cancerului de col uterin prin acces echitabil la servicii de calitate și consolidarea capacității programului național de screening.

Tudor Jovin rămâne o referință în neurologia vasculară!

Dimensiunea prestigioasă a evenimentului este marcată și de ceremoniile de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa unor personalități cu cariere remarcabile. Joi, 22 octombrie, distincția va fi acordată cosmonautului Dumitru Prunariu, iar vineri, 23 octombrie, onoarea revine profesorilor Tudor Jovin, din Statele Unite, și Beata Kos-Kudla, din Polonia.

Dumitru-Dorin Prunariu, unicul cetățean român care a efectuat o misiune spațială, a luat parte în luna mai 1981 la zborul Soyuz 40, în cadrul programului internațional Interkosmos, inițiat de fosta Uniune Sovietică.

Profesorul Tudor Jovin este o figură de referință în domeniul neurologiei vasculare, specializându-se în tratamentul endovascular al accidentului vascular cerebral. Contribuțiile sale au fost cruciale pentru progresul terapiilor intervenționale moderne destinate pacienților cu AVC ischemic.

Cariera sa, atât clinică, cât și științifică, este strâns legată de avansurile înregistrate în tehnica trombectomiei mecanice și în managementul urgent al AVC-ului. În același timp, profesoara Beata Kos-Kudla, o personalitate de seamă a medicinei academice poloneze, este apreciată pentru expertiza sa în endocrinologie și neuroendocrinologie. Ea s-a distins prin diagnosticul și tratamentul tumorilor neuroendocrine, contribuțiile sale susținând evoluția acestui domeniu printr-o abordare multidisciplinară riguroasă.

Programul congresului include o diversitate de activități, de la sesiuni plenare și prezentări științifice la dezbateri și întâlniri interdisciplinare care abordează subiecte actuale din medicina și farmacia contemporană. Dintre direcțiile prioritare menționate, se evidențiază aplicarea inteligenței artificiale în medicină, medicina personalizată, oncologia, afecțiunile cardiovasculare, cercetarea genomică, precum și prevenția și sănătatea publică.

Comunicatul de presă al organizatorilor explică că prin adunarea specialiștilor din diferite discipline, sesiunile își propun să arate cum colaborarea între domenii complementare poate îmbunătăți procesul de diagnosticare, poate individualiza schemele terapeutice și poate dezvolta strategii adaptate nevoilor specifice ale pacienților.

O atenție deosebită este acordată dezbaterilor legate de politicile de sănătate și de măsura de prevenție. Concret, congresul găzduiește mese rotunde dedicate prevenirii infecțiilor respiratorii, organizate împreună cu grupul de lucru științific european pentru gripă (ESWI), precum și sesiuni de combatere a rezistenței antimicrobiene, facilitate de Centrul Multidisciplinar de Cercetare de Excelență pentru Infecții Rezistente la Tratament (ARES).

Organizatorii mai afirmă că promovarea excelenței științifice și sprijinirea tinerilor specialiști reprezintă un pilon important al evenimentului.

Prin sesiunile dedicate premiului pentru tineri cercetători (Young Investigator Award), aceștia își pot prezenta rezultatele în domenii variate – medical, preclinic, chirurgical, farmaceutic și stomatologic –, în fața unor comisii de experți, câștigând astfel vizibilitate și recunoaștere.