Semnul subtil de pe piele care poate trăda un cancer pancreatic, avertismentul unui specialist

De ce apare icterul în bolile pancreasului?

Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai dificil de depistat afecțiuni oncologice, însă un specialist trage un semnal de alarmă cu privire la un simptom-cheie. Un acupuncturist din New York, cunoscut pe platformele sociale drept Dr.

Lott, atrage atenția că asocierea dintre mâncărimea persistentă a pielii, îngălbenirea tegumentelor și a albului ochilor ar putea ascunde o problemă gravă la pancreas.

Deși această formă de cancer este relativ rară, statisticile arată că ar putea deveni a doua cauză de mortalitate prin cancer până în 2030, aspect care transformă recunoașterea timpurie a semnelor într-o urgență medicală.

Într-un material video devenit viral pe TikTok, Dr. Lott explică mecanismul prin care organismul semnalează această afecțiune. Pancreasul se află într-o zonă anatomică extrem de apropiată de vezica biliară și de conductele biliare. Atunci când o tumoare începe să se dezvolte în capul pancreasului, aceasta exercită o presiune puternică asupra structurilor vecine și blochează fluxul normal al bilei.

Cât de important este diagnosticul precoce?

În lipsa unei căi libere, bila – care conține bilirubină – se revarsă în sânge și colorează țesuturile în galben.

La rândul ei, mâncărimea intensă, medical numită prurit, apare din cauza acumulării sărurilor biliare direct în stratul superficial al pielii, acolo unde irită puternic terminațiile nervoase.

Deși icterul poate avea cauze diverse, de la hepatite virale până la litiază biliară, persistența lui fără o cauză evidentă cere investigații medicale amănunțite.

Medicii subliniază că, deși boala nu dă semne în stadiile incipiente, apariția bruscă a icterului la persoane tinere sau la cele fără un istoric de afecțiuni hepatice cronice reprezintă un semnal de alarmă major. O vizită rapidă la medic face posibilă efectuarea unor teste esențiale de laborator, cum ar fi determinarea enzimelor hepatice și a markerului CA 19-9, alături de investigații imagistice avansate, precum tomografia computerizată sau rezonanța magnetică.

Depistarea bolii într-o fază în care tumoarea poate fi operată crește considerabil șansele de supraviețuire pe termen lung. Din acest motiv, informarea publicului despre aceste manifestări clinice specifice joacă un rol decisiv în scăderea ratelor de mortalitate asociate acestui diagnostic sever.