Uro-Vaxom® descoperit cu un nou mecanism: ajută vezica să elimine bacteriile ascunse

Cum funcționează mecanismul descoperit?

Un medicament deja cunoscut pe piață capătă o nouă dimensiune terapeutică.

Studiile recente arată că el poate sprijini celulele din mucoasa vezicală în eliminarea bacteriilor care se ascund în interiorul acestora, declanșând infecții recurente ale tractului urinar.

Deși infecțiile urinare sunt printre cele mai frecvente afecțiuni bacteriene, cauzate în principal de Escherichia coli uropatogenă, mulți pacienți continuă să sufere de episoade repetate chiar și după ce au urmat un tratament cu antibiotice. Un motiv major pentru această persistență constă în capacitatea microorganismelor de a pătrunde în epiteliul vezicii urinare, unde își creează un refugiu sigur. Acolo, ele sunt protejate atât de acțiunea medicamentelor antibacteriene, cât și de Supraviețuind în această formă latentă, bacteriile pot prolifera ulterior, generând noi infecții. Repetarea cursurilor de antibioterapie crește riscul apariției rezistenței la antibiotice, o problemă din ce în ce mai gravă.

Echipa de cercetători condusă de Kathrin Tomasek și John McKinney de la Laboratorul de Microbiologie și Microtehnologie de la EPFL (Ecole Polytechnique Federale de Lausanne), împreună cu Christian Pasquali și Mario Romani de la OM Pharma, au identificat recent o metodă de a intensifica capacitatea nativă a celulelor vezicale de a distruge aceste bacterii ascunse. Studiul lor, publicat în revista PLOS Pathogens, arată că medicamentul OM-89, comercializat sub denumirea comercială Uro-Vaxom®, activează căile de degradare celulară în epiteliul vezicular și, simultan, crește cantitatea de antibiotic care reușește să penetreze aceste celule.

Lizozomii, cheia eradicării infecțiilor!

Deși OM-89 este folosit de zeci de ani pentru prevenirea recidivei infecțiilor urinare, acesta a fost cunoscut în primul rând pentru stimularea sistemului imunitar. Totuși, noul studiu realizat in vitro a revelat un al doilea mecanism de acțiune: un efect direct asupra celulelor care tapetează vezica. Cercetătorii au analizat celule epiteliale vezicale provenite din șoareci și oameni, utilizând modele de organoide și culturi celulare diferențiate. Acestea au fost expuse la OM-89, infectate cu tulpini diferite de E. coli uropatogen și tratate cu antibiotice. Ulterior, au monitorizat supraviețuirea bacteriană, absorbția antibioticelor și modificările din căile celulare implicate în distrugerea materialelor intracelulare.

Rezultatele au indicat implicarea directă a lizozomilor, acele compartimente acide din interiorul celulelor care descompun substanțele nedorite. Administrarea OM-89 a determinat o acidificare crescută a lizozomilor, alături de o activitate sporită a enzimelor lizosomiale. Când cercetătorii au blocat artificial acidifierea lizozomală, efectul protector al OM-89 s-a pierdut, demonstrând clar că activitatea lizozomală este esențială pentru reducerea reapariției bacteriilor în infecțiile recurente.

În paralel, s-a observat că OM-89 favorizează acumularea antibioticelor în interiorul celulelor epiteliale ale vezicii.

Când OM-89 și antibioticele au fost administrate concomitent în modelele experimentale, rata de eradicare a bacteriilor a crescut, iar reapariția acestora după oprirea tratamentului cu antibiotice a scăzut semnificativ.

Acest fenomen s-a manifestat indiferent de clasa de antibiotice utilizată și a cuprins mai multe tulpini bacteriene, inclusiv probe clinice recoltate de la pacienți.

O abordare nouă pentru infecțiile recurente?

Echipa a reușit să replice efectele cheie atât în modelele murine, cât și în cele umane, iar analiza unor seturi de date independente privind vezica umană a corelat activitatea lizozomală cu căile imunitare și antibacteriene.

Kathrin Tomasek, de la Laboratorul de Microbiologie și Microtehnologie de la EPFL, a subliniat: Am descoperit că OM-89 nu doar stimulează sistemul imunitar innat, așa cum se presupunea anterior.

Acesta acționează direct asupra celulelor vezicale, consolidând căile lor de degradare pentru a distruge mai eficient bacteriile ascunse, facilitând totodată accesul antibioticelor la acestea – totul contribuind la reducerea reapariției bacteriilor după terminarea tratamentului.

Aceste descoperiri deschid calea spre o abordare orientată către gazda infectată pentru tratarea infecțiilor recurente. În loc să ne concentrăm exclusiv pe țintirea bacteriilor, tratamentul ar putea consolida și mecanismele antimicrobiene proprii ale țesutului afectat. Mai larg, studiul identifică căile lizosomiale din epiteliul vezical ca o țintă potențială pentru viitoarele combinații terapeutice menite să îmbunătățească rezultatele antibioticoterapiei.