Vitamina care poate reduce riscul de cancer dacă este administrată după masă

Poate vitamina C să reducă riscul de cancer?

O vitamina extrem de frecventa ar putea reduce riscul de cancere multiple.

Ce trebuie să știți - Vitamina C poate opri unele reacții chimice în stomac, care conduc la formarea de compuși asociați cu riscul de cancer. - Poate conta când o consumi.

Studiul sugerează că vitamina C administrată la sau după mese poate avea un efect mai mare. Spanacul e un bun exemplu.

Conţine atât nitraţi cât şi vitamina C, iar cele două substanţe pot acţiona împreună pentru a limita formarea de compuşi nedoriti. - Vitamina C nu este dovedită ca tratament împotriva cancerului.

Cercetarea oferă o explicație posibilă, dar studiile pe oameni sunt necesare pentru a confirma efectul. Vitamina C este cunoscută în special pentru rolul său în sprijinirea sistemului imunitar.

Cu toate acestea, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Waterloo sugerează că acest nutrient ar putea juca, de asemenea, un rol important în reducerea formării de compuși chimici asociați cu riscul de cancer în sistemul digestiv. Rezultatele cercetării oferă o posibilă explicaţie pentru faptul că studiile privind legătura dintre nitraţi, nitriţi şi cancer au ajuns la concluzii diferite în mai multe decenii.

Cum compuşii consideraţi periculoşi par a fi nitraţi şi nitriţii sunt frecvent prezenţi în alimentele moderne.

Acestea se găsesc în produse din carne prelucrate, cum ar fi șuncă sau salam, dar, de asemenea, fructe și legume cultivate în sol sau apă contaminată.

Aceste substanţe au, de asemenea, efecte benefice asupra organismului, inclusiv asupra sistemului cardiovascular şi neurologic. Totuşi, în anumite condiţii, ei pot participa la stomac într - un proces chimic numit nitrotizare, ceea ce duce la apariţia unor compuşi pe care mulţi cercetători îi consideră implicaţi în dezvoltarea cancerului.

Conform noului studiu, vitamina C poate întrerupe aceste reacţii chimice şi poate limita formarea acestor compuşi după masă.

Începând cu anii 1990, cercetătorii au analizat legătura dintre cancer şi aceşti compuşi

Începând cu anii 1990, cercetătorii au analizat legătura dintre cancer şi aceşti compuşi, dar rezultatele au fost contradictorii.

Lucrarea noastră sugerează că prezenţa vitaminei C în dietă ar putea explica aceste diferenţe, a declarat dr. Gordon McNicol, cercetător postdoctoral în matematica aplicată şi autorul principal al studiului, potrivit Science Direct.

Model matematic pentru întregul proces de digestie Pentru a înţelege mai bine cum apar aceste reacţii, echipa de cercetare a construit un model matematic care reproduce calea nitraţilor şi a nitriţilor prin corp.

Modelul include glandele salivare, stomacul, intestinul subţire şi plasma sanguină. Simulările au urmat modul în care aceste substanțe circulă prin organism și modul în care concentrațiile lor se modifică în timp. Rezultatele au indicat că prezenţa vitaminei C în timpul consumului alimentar bogat în nitraţi poate reduce cantitatea de compuşi rezultaţi din nitroglicerină.

Spanac și alte legume cu frunze verzi ar putea avea un avantaj Un exemplu oferit de cercetători este spanacul. Această legumă conține în mod natural atât nitrați, cât și vitamina C. Modelul matematic sugerează că combinaţia celor două substanţe din acelaşi aliment poate diminua riscul formării compuşilor consideraţi dăunători.

Simulările au arătat, de asemenea, că administrarea unui supliment de vitamina C după fiecare masă ar putea, într-o anumită măsură, să reducă producția de compuși rezultați din nitroglicerină, inclusiv după consumul de carne procesată, cum ar fi șunca și salamul.

Rezultatele trebuie confirmate prin studii clinice. Autorii subliniază că modelul matematic nu demonstrează în mod direct că vitamina C previne cancerul. În schimb, oferă o explicaţie biologică plauzibilă şi poate ghida viitoarele cercetări clinice şi experimente de laborator.

Acest lucru oferă o bază mecanică pentru viitoarele studii clinice și de laborator.

Modelul identifică principalii factori care influențează aceste reacții chimice potențial dăunătoare, inclusiv expunerea la nitriți, aportul de antioxidanți, orarul meselor, condițiile stomacului și activitatea microbiomului oral, a explicat dr. Anita Layton, profesor de matematică aplicată și titular al președintelui de cercetare Canada 150.

Potrivit cercetătorului, modelul poate ajuta oamenii de știință să proiecteze studii mai bine orientate și să determine în ce situații și în ce categorii de persoane este cel mai probabil să apară procesul de azot.