Forma craniului și sănătatea creierului
Un studiu clinic nou din Marea Britanie verifică dacă forma craniului poate influența apariția bolii Alzheimer și testează medicamente deja aprobate pentru alte afecțiuni. Proiectul, denumit AD-Smart, evaluează metformina (pentru diabet) și atomoxetina (pentru TDAH) pe un grup mare de participanți, pe o durată de mai mulți ani.
Știri de ultimă oră
CP- Pot țigările electronice să ajute la renunțarea la fumat fără consiliere? Ce arată un nou studiu
Aspirina și cancerul: studiu cu sute de pacienți cu metastaze hepatice
„Diabetes Awareness Day”, Diabetul zaharat și medicina viitorului la UMFST Târgu Mureș
Federația „Solidaritatea Sanitară”, întâlnire cu ministrul Sănătății: negocieri privind salariile, sporurileStudiu este condus de cercetători de la Universitatea Oxford și Universitatea Cambridge. Se vor înscrie peste 2.000 adulți vârstnici între 60 și 80 de ani, cu risc ridicat de Alzheimer, dar fără simptome încă. Participanții vor primi fie metformină, fie atomoxetină, fie un placebo, și vor fi supuși evaluărilor cognitive regulate și scanărilor cerebrale. Obiectivul e să se determine dacă aceste medicamente pot încetini acumularea de plăci de amiloid și noduri de tau, semnele caracteristice ale patologiei Alzheimer.
Studii recente de imagistică sugerează că persoanele cu un craniu mai plat pot avea o sarcină mai mare de plăci de amiloid decât cele cu un cap mai rotund. Cercetătorii cred că morfologia craniului poate afecta circulația lichidului cefalorahidian și, implicit, eliminarea deșeurilor din creier. În studiu AD-Smart, forma craniului va fi măsurată prin RMN, iar cercetătorii vor verifica dacă curburile craniului corelează cu progresia bolii.
Metformină și atomoxetină: medicamente reutilizate
„Înțelegerea factorilor fizici care contribuie la Alzheimer poate deschide noi căi de prevenție”, a spus dr. Emily Carter, neurolog implicat în studiu. „Dacă forma craniului e un factor de risc, ar putea fi posibil să identificăm mai devreme persoanele în pericol și să le țintim cu terapii preventive.”
Metformina, un medicament comun pentru diabetul de tip 2, a arătat proprietăți neuroprotective în modele de laborator. Părea să îmbunătățească semnalizarea insulinei în creier și să reducă inflamația, ambele legate de Alzheimer. Atomoxetina, folosită pentru tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate, a fost observată că crește nivelurile de norepinefrină, sprijinind rezistența neuronilor.
Studiu va monitoriza scorurile cognitive, markerii de imagistică cerebrală și rezultatele de siguranță. Dacă oricare dintre medicamente arată un beneficiu semnificativ, ar putea accelera disponibilitatea unor tratamente accesibile și larg folosite pentru pacienții cu Alzheimer în toată lumea.
Vor schimba aceste medicamente cursul bolii?
Rămâne întrebarea dacă aceste medicamente pot modifica traiectoria bolii Alzheimer. Studii timpurii pe animale au fost promițătoare, dar încercările pe oameni sunt esențiale pentru a confirma eficacitatea și siguranța. Designul studiu AD-Smart, cu o perioadă lungă de urmărire și evaluare riguroasă a biomarkerilor, vizează să ofere răspunsuri definitive.
Dacă va reuși, rezultatele ar putea transforma modul în care clinicienii abordează prevenția Alzheimer, oferind o strategie care combină factorii de risc genetici, de stil de viață și acum și factori fizici precum forma craniului.
Întrebări frecvente
Î: Cât timp va dura studiu AD-Smart? R: Participanții vor fi urmăriți până la cinci ani, cu evaluări la fiecare șase luni.
Î: Există riscuri asociate cu luarea metforminei sau atomoxetinelor pentru prevenția Alzheimer? R: Ambele medicamente au profiluri de siguranță bine cunoscute. Metformina poate provoca disconfort gastrointestinal, iar atomoxetina poate crește ritmul cardiac; aceste efecte secundare vor fi monitorizate stricte.
Î: Va include studiu persoane care au deja afectare cognitivă ușoară? R: Studiu se concentrează pe persoane cu risc ridicat, dar fără diagnostic de demență, pentru a evalua efectele preventive înainte de apariția simptomelor.
